Mulți confundă pierderea temporară a siguranței (din cauza unui păcat grav) cu pierderea mîntuirii.
Pierderea temporară a siguranței nu înseamnă pierderea mîntuirii. Niciun păcat nu poate distruge harul mîntuirii. El este al lui Dumnezeu. Dumnezeu nu poate fi distrus.
Odată în har, pentru totdeauna în har. Dacă „îl pierzi”, nu l-ai avut niciodată!
Sfinții sînt păstrați în starea de har:
- Filipeni 1:6: Sînt încredințat (în original: sînt sigur) că Acela care a început în voi această bună lucrare, o va isprăvi pînă în ziua lui Isus Christos.
- 1 Petru 1:5: Voi sînteți păziți de puterea lui Dumnezeu, prin credință, pentru mîntuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi.
- Romani 8:38-39: Căci sînt bine încredințat (în original: sînt sigur)că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adîncimea, nici o altă făptură, nu vor putea fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Christos, Domnul nostru.
Temeiul pentru încrederea noastră este puterea lui Dumnezeu de a păstra.
Păstrarea în har este o lucrare Trinitară:
- Tatăl ține credinciosul
- Fiul mijlocește pentru credincios
- Duhul locuiește în credincios
Noi credem că cei aleși vor persevera datorită Marelui Preot, Avocatului și Mijlocitorului nostru Isus Christos.
Dacă Dumnezeu ne poate păstra în cer fără să ne distrugă voința liberă, atunci o poate face și pe pămînt.
Faptul că perseverăm, se datorează lui Dumnezeu. El lucrează în interiorul nostru. Decretele lui Dumnezeu sînt neschimbabile. Niciun ales nu se poate pierde total și definitiv! El va fi restaurat înapoi de unde a căzut.
2 thoughts on “Putem să ne pierdem mîntuirea?”