Este păcat să mă rog pentru un salariu mai mare?

Întrebarea

Astăzi vorbim despre posesiuni materiale. Este destul de interesant faptul că la începutul cărții Iov, Iov este un bogat. La sfîrșitul cărții, Iov este un om de două ori mai bogat. Deci, este normal să ne așteptăm ca Dumnezeu să ne dubleze bogăția, numai pentru că sîntem copiii Săi? Aceasta este o întrebare legată de Iov și trimisă de unul dintre ascultătorii noștri.

„Pace frate John! Numele meu este Genesis, am 23 de ani și locuiesc în Filipine. Nu cred în predicatorii prosperității, care pretind că Dumnezeu vrea ca toți creștinii să fie foarte bogați. Cu toate acestea, este păcat să mă rog ca Dumnezeu să-mi dea suficienți bani pentru a duce o viață confortabilă? Sau, sîntem noi creștinii meniți să îmbrățișăm și să primim numai pierderea și suferința? Există vreo modalitate prin care să ne rugăm și să căutăm grade mai mari de confort material? Este periculos? Există o modalitate prin care să ne rugăm ca salariul nostru să se dubleze în timp? Cînd citesc Scriptura, văd că Dumnezeu a intenționat încă de la început să dubleze bogățiile lui Iov (Iov 42:10-17). A fost asta numai pentru Iov, sau Dumnezeu vrea asta cu toți creștinii de astăzi?”

Răspunsul

În esență, văd trei întrebări: (1) Este normal să mă rog să am suficienți bani pentru a duce o viață confortabilă? (2) Este creștinul menit să îmbrățișeze numai pierderea și suferința? (3) Dorește Dumnezeu ca dublarea bogăției lui Iov să fie un model pentru care să ne rugăm? Permiteți-mi să încerc să fac puțină lumină în ceea ce privește fiecare dintre aceste întrebări, dar în ordine inversă.

Dublarea bogăției?

Prima întrebare: intenționează Dumnezeu ca dublarea resurselor lui Iov să fie un model pentru care să ne rugăm? Dacă Dumnezeu a făcut lucrul aceste pentru Iov, vrea să o facă și pentru noi?

Acesta este genul de întrebare la care nu putem da un răspuns valabil pentru toată lumea. De exemplu, sînt absolut sigur că ar fi păcat pentru mine să mă rog ca resursele mele să fie dublate acum, pentru că, în calitate de american care trăiește un stil de viață în clasa de mijloc, eu, raportat la standardele globale, sînt mult mai bogat decît miliarde de oameni săraci din întreaga lume.

Ce ar trebui să mă ghideze în rugăciune nu ar trebui să fie ca eu să adun și să strîng mai multe comori pe pămînt, ci cum să ofer din ce în ce mai mult și cum să investesc în alți oameni, cum să adun comori în ceruri (Matei 6:19-20) și cum să folosesc ceea ce am eu pentru binele altora. Isus a spus clar că este greu pentru cei bogați să ajungă în ceruri (Luca 18:24).

Cu toate acestea, dacă cineva cîștigă 1 leu pe zi, muncind cît de mult poate pentru a-și asigura familia, dublul lui 1 ar fi 2, iar acest om ar fi tot sărac, dar mai puțin sărac decît înainte. Cine i-ar putea reproșa lui pentru că dorește și se roagă Domnului să dubleze venitul lui de la 1 leu la 2 lei, pentru ca să se poată îngriji de familia lui mai bine? Vedeți, întrebarea nu poate primi același răspuns pentru toată lumea.

Dar, iată un principiu important care trebuie luat în considerare atunci cînd folosim texte din Vechiul Testament pentru a justifica existența prosperității. Iov era deja bogat. Dumnezeu a dublat bogăția unui om deja bogat. De ce să nu aplici asta și pentru tine?

Iată motivul: Dumnezeu a intenționat ca religia Vechiului Testament, în general, să fie o religie „vino și vezi”, folosind prosperitatea ca martor în lume pentru fidelitatea lui Dumnezeu față de Israel. Împărăteasa din Șeba a venit de la marginile pămîntului și a rămas uimită de înțelepciunea și bogăția lui Solomon (1 Împărați 10:1-13). Aceea era o religie „vino și vezi”.

„Du-te și spune”

Dumnezeu intenționează ca religia Noului Testament să fie o religie „du-te și spune”, nu „vino și vezi”, „du-te și spune” arătînd simplitatea, sacrificiul și generozitatea de a-ți împlini misiunea de a ajunge la toate națiunile lumii, arătînd că bogăția noastră nu se află în această lume, ci în Christos Isus care este în ceruri. El este „bogăția nepătrunsă” (Efeseni 3:8). Cînd citim Noul Testament, vedem cum ne împinge către simplitate și modestie de dragul înaintării Împărăției, departe de lux, bogăție și frumusețe.

Am acum în față 24 de pasaje din Scriptură care ne arată această direcție. Nu le pot reda pe toate, dar voi reda cîteva.

Luca 6:20: „Ferice de voi care sînteți săraci, pentru că Împărăția lui Dumnezeu este a voastră!”;

Luca 6:24: „Dar vai de voi bogaților, pentru că voi v-ați primit aici mîngîierea!”

Matei 6:19: „Nu vă strîngeți comori pe pămînt, unde le mănîncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții.”

Luca 12:33: „Vindeți ce aveți și dați milostenie. Faceți-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoțul și unde nu le roade molia.”

Luca 14:33: „Tot așa, oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate fi ucenicul Meu.”

Luca 18:23: „Cît de anevoie vor intra în Împărăția lui Dumnezeu cei ce au avuții!”

2 Corinteni 6:10: „ca niște întristați și totdeauna sîntem veseli; ca niște săraci, și totuși îmbogățim pe mulți; ca neavînd nimic, și totuși stăpînind toate lucrurile.”

Și așa mai departe. Texte de genul acesta trebuie să împingă creștinii spre nevoie, nu spre confort. Trăiește simplu. Trăiește ca în timpul războiului.

Deci, răspunsul meu pentru această primă întrebare este nu. Iov nu ar trebui să fie folosit pentru ca noi toți să cerem dublarea salariilor noastre. Ar putea fi perfect corect ca o persoană săracă să-și dorească dublarea salariului și să se roage pentru asta. Nu critic deloc o astfel de rugăciune, dar nu ar trebui să se bazeze pe cazul lui Iov. Se poate baza pe alte texte.

Sortiți pierzaniei?

A doua întrebare: creștinul este menit să îmbrățișeze pierderea și suferința? Nu.

Iacov 5:16: „Mărturisiți-vă unii altora păcatele și rugați-vă unii pentru alții, ca să fiți vindecați. Mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.”;

Romani 15:13: „să fiți tari în nădejde.”

FIlipeni 1:11, Coloseni 1:10: trebuie să ne rugăm pentru rodnicie și eficiență atunci cînd viața noastră este stearpă.

FIlipeni 4:6-7: trebuie să ne rugăm pentru pace relațională dacă viața noastră este în conflict.

Romani 6:12-14: trebuie să ne rugăm pentru victorie asupra păcatelor care ne distrug viața, cum ar fi beția, drogurile sau curvia.

Toate acestea sînt rugăciuni, toate acestea sînt dorințe prin care am depășit anumite tipuri de pierderi și suferințe. Cu alte cuvinte, pierderea și suferința nu sînt în sine ceva ce Dumnezeu consideră de dorit pentru noi. Ele pot fi mijlocul pentru altceva la care ne cheamă Dumnezeu, cum ar fi extinderea Evangheliei. Dar nu sînt de dorit sau de căutat în sinea lor.

În 1 Timotei, Pavel avertizează împotriva celor care i-au învățat pe creștini că plăcerea mîncării și a căsătoriei sînt plăceri rele. Iată răspunsul lui:

Ei opresc căsătoria și întrebuințarea bucatelor pe care Dumnezeu le-a făcut ca să fie luate cu mulțumiri de către cei ce cred și cunosc adevărul. – 1 Timotei 4:3

Suferința și pierderea sînt instrumentele lui Dumnezeu pentru sfințirea noastră. Nu luăm bisturiul doctorului și începem să ne tăiem singuri. Pur și simplu ascultăm de doctor și facem ceea ce spune el. Și dacă avem nevoie de o intervenție chirurgicală pe parcurs, sau chiar avem nevoie de o amputare, avem încredere în medicul nostru și îi lăudăm înțelepciunea și mila față de suferința noastră. Scopul creștinului nu este să sufere, ci să iubească și să accepte orice suferință de care are nevoie.

Ce spune inima ta?

Și, în sfîrșit, a treia întrebare: Este păcat să mă rog pentru a avea suficienți bani să mă bucur de o viață confortabilă?

Din nou, la această întrebare nu se poate răspunde la fel pentru toată lumea. Unii oameni – și îi cunosc – vor din ce în ce mai multe și mai multe lucruri, pentru că ei cred că nu pot să ducă o viață bună dacă nu au două mașini, două case, zece cămăși, în timp ce sînt miliarde de oameni în lume pentru care o viață bună ar însemna: „Aș putea să am doar o singură cămașă, suficientă mîncare pentru familia mea, un acoperiș deasupra capului, educație pentru copiii mei și puțină îngrijire medicală de bază.”

Apostolul Pavel spunea:

Căci noi n-am adus nimic în lume și nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea. Dacă avem dar cu ce să ne hrănim și cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns. – 1 Timotei 6:7-8

Cred că acesta a fost modul lui de a spune că nu este greșit să vrei să ai condițiile esențiale și de bază ale vieții. Nu este greșit să vrei; nu este greșit să te rogi pentru asta.

Mi se pare că toate acestea sînt o problemă a inimii. Spune inima ta alături de apostolul Pavel: „m-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc. Știu să trăiesc smerit și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m-am deprins să fiu sătul și flămînd, să fiu în belșug și să fiu în lipsă.” (Filipeni 4:11-12)? Sau inima ta spune: „Trebuie să am tot mai mult și mai mult pentru a fi mulțumit.”? Numai Dumnezeu cunoaște adevărata stare a inimii tale. Acolo se duce adevărata bătălie.

Așadar, Dumnezeu să ne înțelepțească pe toți despre modul în care trebuie să folosim resursele noastre în slujba și în scopurile Sale de a răspîndi Evanghelia precum și în scopurile noastre personale.

John Piper este fondator și profesor la desiringGod.org și rector la Bethlehem Collage & Seminarry. Timp de 33 de ani a slujit ca pastor al Bisericii Baptiste Bethlehem, Minneapolis, Minnesota. Este autorul a mai mult de 50 de cărți, inclusiv Desiring God: Meditations of a Christian Hednoist și cea mai recentă: Providence.

Sursa originală: Is it sinful to pray for a larger income? – https://www.desiringgod.org/interviews/is-it-sinful-to-pray-for-a-larger-income#go-and-tell

Tradus cu permisiune – Translated with permission