Ce înseamnă să fii binecuvîntat?

#blessed (n. trad.: binecuvîntat) – este un tag folosit pe platformele sociale pentru situațiile cînd cineva se simte binecuvîntat și are ori primește tot ceea ce a visat să primească. Utilizarea tag-ului poate varia de la găsirea unei noi iubite, a unui nou loc de muncă, creșterea salariului și pînă găsirea de bani pe trotuar sau obținerea unei vești surprinzător de bune. Dar ce înseamnă, cu adevărat, conform Scripturii, să fii binecuvîntat? Această discuție a fost inițiată de un ascultător al podcast-ului nostru:

Întrebarea

„Pace frate John! În ultima vreme am avut discuții cu prietenii mei despre ceea ce înseamnă a fi binecuvîntat. Termenul binecuvîntat este folosit adesea în lumea noastră, dar el apare și în Biblie. Pentru mine, modul în care Dumnezeu folosește binecuvîntările din Biblie este foarte diferit de modul în care oamenii înțeleg astăzi binecuvîntarea. Văd acest termen folosit în legătură cu bunuri materiale, familia sau sănătatea. Toate acestea pot fi lucruri bune, dar, așa cum cred că sînteți de părere și dumneavoastră, dacă aceste lucruri ne duc mai departe de Dumnezeu decît să ne apropie, ele nu sînt deloc binecuvîntări.

Pe de altă parte, Isus a spus: „Ferice de cei săraci în duh” (Matei 5:3). Și tot El a spus: „Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii” (Matei 5:10). Și tot El: „Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî și vă vor prigoni, și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră” (Matei 5:11). Rar, sau niciodată, văd oameni care postează cît de binecuvîntați sînt atunci cînd sînt „săraci în duh” sau „prigoniți” așa cum citim în Fericiri. Avînd în vedere acest lucru, care este definiția Biblică a ceea ce înseamnă a fi cu adevărat binecuvîntat?”

Răspunsul

Ascultătorul nostru pune punctul pe i, referindu-se corect la Fericirile din Matei 5. Mă voi întoarce la ele și voi afirma și ceea ce a spus el, răspunzîndu-și practic singur la propria întrebare.

(1) Oglinda binecuvîntărilor lui Dumnezeu

Mai întîi, permiteți-mi să stabilesc un principiu care pe mine m-a ajutat să înțeleg de ce există atît de multe binecuvîntări pămîntești promise în Vechiul Testament – precum: moștenirea pămîntului (Psalmul 37:22), eliberarea de dușmani (Psalmul 41:1), binecuvîntări familiale, rodirea pămîntului (Geneza 17:20; 48:3-4) – în timp ce în Noul Testament sînt foarte puține binecuvîntări pămîntești promise, și, mai degrabă sînt promise suferințe – pentru ca binecuvîntările materiale și fizice să fie amînate pînă la înviere.

Iată principiul: în înțelepciunea lui Dumnezeu, religia evreiască din Vechiul Testament era în mare măsură o religie „vino și vezi”. Israelul a fost oglinda binecuvîntărilor lui Dumnezeu printre popoare.

Cînd împărăteasa din Șeba a auzit de faima lui Solomon, ea a venit să-l testeze cu întrebări grele, și cînd a văzut toată înțelepciunea sa, casa pe care a zidit-o, mîncarea ce se servea la masa lui, așezarea în funcții a oamenilor lui și toți slujitorii pe care îi avea, îmbrăcămintea lor, paharnicii lui și arderile de tot oferite în casa Domnului, a rămas efectiv uimită și fără nicio replică (1 Împărați 10:1, 4-5).

Numesc asta prezentarea binecuvîntărilor lui Dumnezeu pe care Le revărsa El asupra poporului Său din Vechiul Testament.

Nu există nimic asemănător sau vreun paralelism în Noul Testament. În înțelepciunea lui Dumnezeu, biserica lui Christos nu este o entitate etnică, geografică sau politică națională. Aceasta traversează toate etniile, toată geografia, toate politicile și naționalitățile.

  • nu există niciun centru geografic pentru creștinism;
  • în creștinism nu există un edificiu de genul unui templu;
  • nu există locuri pentru a face pelerinaj;
  • nu există preoți sau sfinți prin care trebuie să ne adresăm lui Dumnezeu, ci numai prin intermediul lui Isus Christos.

Și, în loc ca astăzi să spunem lumii să vină la noi – „Vino și vezi cum îmi binecuvîntez poporul”; Dumnezeu nu spune asta, ci El spune: „Du-te, du-te în lume poporule. Și dacă te costă viața, dă-o.” Isus spune foarte clar: „Oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul meu” (Luca 14:33). „Pune totul la dispoziția mea”. Acesta este genul de viață pe care sîntem chemați să o trăim în Noul Testament.

Deci, acesta ar fi principiul. Și eșecul în a recunoaște această distincție între planul lui Dumnezeu pentru Israel în Vechiul Testament și planul lui Dumnezeu pentru biserică în Noul Testament, a făcut ca mulți oameni să pună mult prea mare accent pe binecuvîntările pămîntești de astăzi.

(2) Fericire eternă

Cred că unul dintre cele mai relevante texte despre modul în care sîntem binecuvîntați în calitate de creștini – și eu zic că sîntem, infinit de binecuvîntați – este 1 Corinteni 3:21-23:

Nimeni să nu se fălească dar cu oameni, căci toate lucrurile sînt ale voastre; fie Pavel, fie Apolo, fie viața, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sînt ale voastre, și voi sînteți ai lui Christos, iar Christos este al lui Dumnezeu.

Să medităm la asta. Ce verset! Cît de mult îmi place! A aparține lui Christos înseamnă a-I aparține lui Dumnezeu, El fiind Tatăl nostru, și a fi moștenitori a tot ceea ce Dumnezeu deține – adică TOTUL. Pavel spune: „Lumea este a ta. Toate lucrurile sînt ale tale”. Isus spune: „Fericiți cei blînzi, căci ei vor moșteni pămîntul” (Matei 5:5). Nu poți fi mai bogat decît ești ca și creștin. Pune împreună toți miliardarii. Ei sînt săraci în comparație cu cei mai stîngaci creștini.

Dar, observați că în lista lucrurilor care ne aparțin este și moartea. Ea se află în listă: „fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viața, fie moartea. Moartea este a noastră. Asta înseamnă că nu primim toate binecuvîntările în această viață, ci că moartea, care îți aparține ca un dar, este o ușă către binecuvîntările infinite, eterne și nemăsurate. Moartea devine robul tău din cauza triumfului lui Christos asupra morții. Apostolul Ioan a auzit o voce din cer spunînd: „Ferice de acum încolo de morții care mor în Domnul” (Apocalipsa 14:13). De ce? Pavel ne răspunde în Efeseni 1:3: „Dumnezeu Tatăl Domnului nostru Isus Christos, ne-a binecuvîntat cu tot felul de binecuvîntări duhovnicești în Christos.” Fiecare binecuvîntare pe care cerul o poate concepe pentru fericirea poporului lui Dumnezeu va fi a noastră.

Dar, Isus ne-a învățat în mod explicit să nu ne așteptăm la ele acum. De exemplu, în Luca 14:13-14, El a spus: „Ci cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe șchiopi, pe orbi. Și va fi ferice de tine, pentru că ei n-au cu ce să-ți răsplătească; dar ți se va răsplăti la învierea celor neprihăniți”. Îmi place logica lui Isus: „Vei fi binecuvîntat pentru că ei nu au ce să-ți răsplătească, dar, vei fi binecuvîntat la înviere.” Aceasta este logica lui Isus Christos Împăratul lumii. Acesta este modelul Noului Testament: generozitate, sacrificiu, slujire în lumea aceasta și binecuvîntare la înviere. Sau iată cum o spune și Iacov: „Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieții, pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc.” (Iacov 1:12).

Mai întîi încercarea, apoi binecuvîntarea și coroana.

(3) Marea noastră recompensă

Să ne întoarcem acum la versetele amintite din Fericiri. Cred că Fericirile, luate împreună, oferă un rezumat frumos al binecuvîntărilor făgăduite urmașilor lui Christos: șase binecuvîntări incomensurabile cuprinse între binecuvîntarea cea mai mare: „a lor este Împărăția Cerurilor” (Matei 5:3, 10).

Aceste șase binecuvîntări rezumă ce înseamnă să trăiești veșnic sub conducerea lui Dumnezeu:

  1. Îl vom vedea pe Dumnezeu: „ei vor vedea pe Dumnezeu” (Matei 5:8). Neprihăniții îl vor vedea pe Dumnezeu;
  2. Ni se va arăta milă: „ei vor avea parte de milă” (Matei 5:7);
  3. Vom face parte din familia lui Dumnezeu: „ei vor fi chemați fii ai lui Dumnezeu” (Matei 5:9);
  4. Vom experimenta mîngîierea lui Dumnezeu: „ei vor fi mînîgiați” (Matei 5:4);
  5. Vom fi stăpînitori ai lumii întregi: „ei vor moșteni pămîntul” (Matei 5:5);
  6. Vom fi săturați de dreptatea făcută în dreptul nostru și al lumii întregi: ei vor fi săturați” (Matei 5:6).

Astfel, în rezumat: (1) prezenți înaintea lui Dumnezeu și a feței lui Christos, (2) acoperiți cu milă din cauza tuturor păcatelor noastre, (3) fiind copii ai Săi, (4) mîngîindu-ne pentru toată durerea și pierderea din această lume, (5) moștenind universul întreg și (6) săturați în sufletele noastre și în noua lume – aceasta este răsplata noastră.

Iată ce înseamnă să fii cu adevărat binecuvîntat!

John Piper este fondator și profesor la desiringGod.org și rector la Bethlehem Collage & Seminarry. Timp de 33 de ani a slujit ca pastor al Bisericii Baptiste Bethlehem, Minneapolis, Minnesota. Este autorul a mai mult de 50 de cărți, inclusiv Desiring God: Meditations of a Christian Hednoist și cea mai recentă: Providence.

Sursa originală: What does it mean to be blessed? https://www.desiringgod.org/interviews/what-does-it-mean-to-be-blessed

Tradus cu permisiune – Translated with permission

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: