Descoperirea lui Hristos în mijlocul falimentelor noastre
Autor: Dane Ortlund
Mulți dintre noi, în această viață scurtă, vom trece la un moment dat printr-o tragedie care ne va schimba viața. Dar pentru cei mai mulți dintre noi, de cele mai multe ori, cred că cea mai profundă provocare a vieții este să ne ferim la maxim de acea experiență care vine, pentru unii, doar o dată în viață și aduce dezastrul zguduitor. Așa că cea mai mare provocare, în orice moment, devine negocierea descurajărilor vieții atunci când vin din grădina plină de varietăți descurajatoare. Uneori poate fi vorba de un e-mail pasiv-agresiv. Alteori un prieten drag care se mută. Sunt cazuri în care la servici un coleg e promovat fără să merite. Alteori apar dureri cronice de spate. Și mai ales descurajarea pe care o simțim când cedăm în mod repetat în fața ispitelor.
O viitură fulgerătoare ne poate îneca, dar la fel ne poate face și o picătură dacă lovește neîncetat și nu este oprită (picătura chinezească). Dezastrul care apare brusc ne poate oricând mătura, dar la fel o va face și descurajarea, dacă i se permite, când se adună și picură necontenit.
În calitate de credincioși ne vom trăi viața în două modalități. Prima modalitate, în care în mod treptat vom deveni cinici/amari pentru că le-am permis descurajărilor vieții să scoată din noi sentimentele puternice pentru destinul nostru veșnic cât și uimirea și dorința pentru Dumnezeu, stări pe care El ni le-a dat în momentul nașterii din nou. A doua, canalizând sau profitând de situațiile descurajatoare ale vieții pentru a adânci împreună cu Dumnezeu aceste realități prin prisma învățăturilor Scripturii pe care, de altfel, le crezi și mărturisești.
Ce putem face pentru a trăi cea de-a doua variantă?
Iată patru sfaturi pentru frații mei sfinți, în vreme ce cu toții ne luptăm cu descurajările vieții, dar mai ales și cu propriile noastre slăbiciuni și falimente.
Creșterea lentă este creșterea reală
Poate că ai sentimentul că tot ce ține de creșterea ta în Hristos se întâmplă într-un proces dureros de lent. Vreau să-ți spun că dacă e așa, atunci e de bine. Ce creștin sănătos este mulțumit și zâmbitor cu privire la creșterea lui, plutind cu brio prin această lume căzută? Creștinii sănătoși sunt derutați de ritmul lor lent de creștere. Aceasta este defapt binecuvântata frustrare a unei inimi vii, pline de bucurie și frumusețe pentru Dumnezeu.
Cu toate acestea, amintiți-vă, creșterea lentă este creșterea cea adevărată. Priviți la metaforele din domeniul agricol folosite în Noul Testament pentru a descrie viața noastră în Hristos (de exemplu, Matei 13:1-9; Ioan 15:1-9; Evrei 6:7). Florile nu înfloresc peste noapte – înfloresc după ce se încheie mai multe luni de condiții variate: zi și noapte, însorit și înnorat, uscat și umed, mai cald și mai rece. Ele cresc, dar este aproape imperceptibilă schimbarea de la zi la zi.
„Marele pericol nu este acesta, că tu crești lent. Marele pericol este când tu te oprești din a te mai lupta ca să crești.”
Marele pericol nu este acesta, că tu crești lent. Marele pericol este când tu te oprești din a te mai lupta ca să crești. În felul în care Evanghelia ne prezintă lucrurile, lupta înseamnă în final victorie. Nu renunța. Frustrarea ta față de ritmul tău de creștere reflectă de fapt prezența Duhului în viața ta.
Creșterea lentă este creșterea reală.
Tu ai absolut tot ceea ce îți trebuie
În al doilea rând, nu le permite prietenilor sau industriei creștine de publicație, nici chiar inimii tale frenetice să aibă asupra ta efectul de reclamă spirituală, prin care să-ți transmită mesajul că, dacă vei obține acea resursă, carte sau obicei, doctrină biblică sau loc de muncă, atunci descurajarea va dispărea. Dacă ești în Hristos – și fiecare creștin este în Hristos – atunci ai absolut tot ceea ce îți trebuie.
Atunci când vine descurajarea cu privire la starea vieții tale de creștin, acesta nu înseamnă că ești lipsit de resurse spirituale, ci înseamnă că te-ai pierdut de realitate cu resursele spirituale la îndemână. Problema unui cerșetor miliardar nu este lipsa fondurilor, ci lipsa accesului la aceste fonduri. „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia” (2 Petru 1:3). „Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii. Voi aveţi totul deplin în El” (Coloseni 1:9-10). Descurajarea este atât de mortală pentru că ne transmite o stare emoțională ca și cum aceasta ar urma să fie noua noastră normalitate. Și tindem să credem că acum vedem clar și că noua situație nu va trece niciodată. Descurajarea ne face să ne simțim ca și cum singura bucurie pe care o vom gusta de acum încolo va fi bucuria falsă. Așa că îmbrățișăm cinismul ca mecanism de apărare emoțională.
Cu toate acestea, calea de ieșire din descurajare, nu este să ne scuzăm sau să ne tot apărăm, ci să-i cerem lui Dumnezeu să ne dea înapoi realitatea experienței împreună cu El. Adesea, în mijlocul descurajării, Domnul însuși trece de la realitate la teorie. Noi afirmăm în continuare că avem credință în Dumnezeu – rămânem teiști – dar în inimile noastre, în liniște, Îl retrogradăm pe Mântuitorul Cel real în Mântuitorul abstract. Reduceți la tăcere gândurile descurajatoare depunând cu îndârjire tot efortul pentru a vă reaminti teoria, tot ceea ce este deja al vostru în Hristos: înfierea, iertarea, împăcarea, eliberarea, demnitatea înapoiată și toate celelalte.
Nu vreau să spun că dacă îți vei comanda vreo carte creștină excelentă și o vei citi nu vei fi ajutat, sau dacă te vei alătură unui grup mic de părtășie, acesta nu ți-ar fi de folos. Da, pot exista resurse și discipline pe care trebuie să le „adaugi” în viața ta. Dar în ceea ce privește profunzimea modului în care depășim descurajarea, suntem echipați cu tot ce avem nevoie pentru restul bătăliilor vieții în momentul convertirii. Suntem uniți cu Hristos. Duhul locuiește în noi. Am fost scoși din felul nostru vechi de trai și așezați într-unul nou. Suntem socotiți neprihăniți, iar învățătura Noului Testament este că nu putem mai târziu să fim „ne-neprihăniți”, decât dacă este posibil ca Domnul Isus să fie dat afară din cer și pus înapoi în mormântul lui Iosif din Arimateea.
Tu ai absolut tot ceea ce îți trebuie.
Hristos este mult mai mare decât îți imaginezi tu
În al treilea rând, „ațintiți-vă privirile la Isus” (Evrei 3:1). Atunci când Lucy îl vede pe Aslan în cea de-a doua ei călătorie în Narnia, în cartea Prințul Caspian, ea este surprinsă de ceea ce vede:
„Aslan”, spuse Lucy, „tu ești mult mai mare.”
„Asta e din cauză că tu ai mai crescut, micuț-o”, îi respunse el.
„Deci nu din cauză că așa ești tu?”
„Nu, nu sunt. Dar cu fiecare an în care crești, mă vei găsi tot mai mare”. (p.380)
Creșterea spirituală nu diminuează din cât mai este de explorat în Hristos. Creșterea spirituală ne duce la nesfârșit în noi descoperiri ale lui Hristos. Creșterea noastră este o creștere în înțelegerea lui Hristos. Pavel vorbește despre „bogățiile sale nepătrunse” (Efeseni 3:8). Isus de care te-ai plictisit nu este adevăratul Isus. Problema esti tu, nu El. Adevăratul Isus este de nepătruns și irezistibil.
„Isus de care te-ai plictisit nu este adevăratul Isus.”
În descurajarea ta, cufundă-te mai adânc în Isus Hristos decât oricând înainte. Abandonează-te în mâinile Lui cu o renunțare mai mare ca oricând. Revarsă-ți inima înaintea Lui. Luptă-te cu El. Predați-vă Lui înoiți. Orice ai face, nu te uita în altă parte în afară de Isus. Atunci când cauți să-ți depășești descurajarea, nu fi ca și un copil mic, care atunci când e obosit și flămând se uită peste tot, numai la mama lui nu.
Ia în considerare posibilitatea ca, fără să fi vrut, L-ai adaptat pe adevăratul Hristos vieții tale. Poate, în același fel în care Cristofor Columb a lovit Caraibe crezând că se află în Asia, fără să-și dea seama că aici există un continent vast neexplorat care mai târziu se va numi America de Nord. Tot așa există regiuni vaste în Hristosul adevărat pe care tu încă nu le-ai descoperit.
Dar să știi că în această călătorie explorativă nu vor dispărea descurajările. Dar îți va ridica inima deasupra lor. Înarmați cu descoperiri proaspete despre Hristos, ca dintr-o fântână, vă veți putea parcurge drumul prin plaja din Normandia acestei vieți.
Hristos este nelimitat, nesfârșit. Lasă-L să te ridice deasupra descurajărilor, întărindu-te ca o fortificație nouă. Nu ai nevoie de o viață mai ușoară. Ai nevoie de un Hristos mai mare.
Să ne pregătim căci raiul se apropie
În al patrulea și în ultimul rând, ține minte: odihna finală este imediat chiar după următoarea curbă. Raiul este aproape. E mai aproape acum decât atunci când ai început acest articol (Romani 13:11–12). Paradisul și pacea se apropie de tine și nimeni din toți cei ce suntem în Hristos nu putem fugi de această întâlnire binecuvântată.
Și iată uimitoarea făgăduință a Noului Testament, surprinsă în însăși învierea lui Hristos, de care soarta ta a fost inevitabil legată: într-o bună zi fiecare descurajare pământească se va da la o parte și va deveni parte din strălucirea ta finală (Romani 8:28).
Ești aproape acasă. Nimic nu te poate deraia. Nici măcar tu. Când cazi, apucă-L de mână și ridică-te. Isus Hristos pășește împreună cu tine înspre cer având brațul în jurul tău. Când eșuezi, privește în ochii Lui și lasă-L să te învrednicească din nou și să-ți dea pacea. Îi aparții. Fii pe pace și continuă să mergi, chiar dacă cu greu, înainte, pocăindu-te și bucurându-te de drumul tău către apusul vieții tale.
Într-o scrisoare din 1942 C.S. Lewis i-a scris unei femei descurajate de obiceiurile ei păcătoase:
Știu totul despre disperarea de a depăși ispitele cronice. Bosumflarea sau irascibilitatea, povara repetitivă de a doborî alte noi recorduri, pierderea continuă a răbdării, etc., nu ne oferă nici o nădejde serioasă. De aceea, nici o contabilizare a falimentelor nu ne va da înapoi cu adevărat, cu condiția să continuăm să ne ridicăm de fiecare dată. Desigur, când vom ajunge acasă, vom fi copii foarte înnoroiați și zdrențuiți. Dar băile sunt toate gata, prosoapele pregătite, iar hainele cele curate tocmai se aerisesc în șifonier. (Collected Letters, 2:507).
Ne întâlnim acolo.
John Piper este fondator și profesor la desiringGod.org și rector la Bethlehem Collage & Seminarry. Timp de 33 de ani a slujit ca pastor al Bisericii Baptiste Bethlehem, Minneapolis, Minnesota. Este autorul a mai mult de 50 de cărți, inclusiv Desiring God: Meditations of a Christian Hednoist și cea mai recentă: Providence.
Sursa originală: Discouragement Can Take You Deeper – https://www.desiringgod.org/articles/discouragement-can-take-you-deeper
Tradus cu permisiune – Translated with permission
Asociația Corpus Reformatorum 