Cum să lași pornografia în urma ta?

Sora mea mai mare s-a așezat vizavi de mine la Taco Bell și m-a ascultat cu atenție. Știa că mint, dar era prea îngrijorată ca să se supere. În timp ce mă chestiona cu privire la viața dublă pe care o duceam și care fusese expusă fără voia mea familiei și prietenilor mei, ea mi-a ascultat cu calm minciunile și mi-a spus că știa mai bine.

Ani de zile mă ascunsesem sub identitatea de copil de păstor în trupa de închinare a bisericii, în timp ce mă dădusem total pornografiei. Eram distrus, dar nu suficient de distrus, și încă încercam să ridic o fațadă care se prăbușea.

Pe măsură ce mi-a demontat chirurgical minciunile, ea știa că eram distrus. Ea știa că aveam nevoie de o cale de vindecare cât mai curând posibil. Așa că s-a uitat la mine și mi-a spus ceva care încă mai răsună în mintea mea, opt ani mai târziu: „Vreau să urmezi un stil de viață radical de pocăință.”

Acest lucru m-a înspăimântat. Ce voia să spună? Da, știam că trebuie să mă pocăiesc. Da, Isus se folosise de această distrugere din viața mea pentru a-mi arăta pentru prima dată Evanghelia Sa într-un mod salvator. Eram gata (sau cel puțin așa credeam) să mă întorc de la păcatul meu. Soluția părea destul de evidentă: (1) trebuia să mărturisesc deschis problema mea cu pornografia, (2) trebuia să-mi găsesc un partener căruia să-i dau socoteală și (3) trebuia să fiu consiliat la școală (am ajuns să le fac pe toate trei).

Dar cuvintele ei „stil de viață radical” – radical, nu ceva ușuratic; stil de viață, nu sporadic sau ocazional – sugerau adâncimi necunoscute de disciplină. M-am ghemuit pe scaun, am dat din cap și m-am temut în tăcere pentru viitorul meu. Nu mi-am dat seama cât de dătător de viață poate fi un „stil de viață radical”.

De ce atât de mulți pierd bătălia

Dacă m-ați fi întrebat, v-aș fi spus că viața mea era foarte bine așa cum era, cu excepția pornografiei. Dar am ajuns să realizez că această percepție era greșită.

Păcatul pornografiei este mult mai profund decât momentele singulare de vizionare și descărcare. Este vorba despre întregi tipare zilnice de necredință, lenevie, egocentrism și multe altele. Astfel, pocăința de la sclavia față de pornografie trebuie să caute mai mult decât modificarea comportamentului într-un obicei izolat. Trebuie să fie o hotărâre de a aduce fiecare piesă din arhitectura inimii, fiecare bătaie a ritmului vieții, în lumina Evangheliei.

Mulți bărbați creștini duc o bătălie pierdută cu pornografia pentru că încearcă să înlăture păcatul fără să adopte un stil de viață radical de pocăință. Ei știu că viața lor spirituală ar fi mai dulce fără să cedeze poftei. Ei știu că capacitatea lor de a avea relații bogate cu alți credincioși s-ar extinde de zece ori dacă nu ar fi sufocați de rușinea de la miezul nopții. Ei știu că ambițiile lor dumnezeiești pentru misiuni și pastorală sunt strivite de aceasta.

Ei chiar vor să dispară, dar vor ca restul să rămână acolo unde este – și apoi sunt mirați de ce pur și simplu nu funcționează, chiar și dacă au folosit parteneri cărora să le da socoteală sau filtre de internet. Nu va funcționa pe termen lung pentru că nu așa ne-a conceput Dumnezeu.

Cât de mult îți dorești să câștigi?

Pocăința are un caracter radical tocmai pentru că pocăința are loc în inimă. Ființele umane nu sunt creaturi compartimentate în mod egal: o parte intelect, o parte trup, o parte suflet și așa mai departe. În designul Său glorios și purtător de imagine, Dumnezeu ne creează cu un centru de greutate existențială. Inima este acel centru.

„Păzește-ți inima cu toată vigilența, căci din ea curg izvoarele vieții” (Proverbe 4:23). Dumnezeu a promis să dea poporului Său din legământ inimi noi, care să ducă la o ascultare autentică (Ezechiel 36:26). Isus ne-a învățat în mod explicit că ritualurile noastre exterioare pălesc în comparație cu plăcerile interioare ale inimii noastre (Matei 15:18). Deoarece inima noastră orientează toate celelalte lucruri și deoarece pocăința reală are loc în primul rând în inimă, întoarcerea de la păcatul care ne înrobește inima are adesea implicații de mare anvergură.

Dacă pierdeți bătălia împotriva pornografiei, permiteți-mi să vă îndemn, ca un coleg de luptă prin harul lui Dumnezeu: Trebuie să faci schimbări radicale în părți ale vieții tale despre care s-ar putea să nu crezi intuitiv că trebuie schimbate.

Ce zici de slujba ta? Ar putea fi întărită strânsoarea pe care pornografia o are în prezent asupra ta, prin vocația ta zilnică? Uneori, companiile îți cer să ai un smartphone sau să fii online, singur, la ore târzii. Deși Dumnezeu are har pentru fiecare situație și promite posibilitatea de a rezista tentației, am întâlnit mai mulți colegi de luptă care ar fi fost mult mai bine dacă și-ar fi lăsat vocația la picioarele lui Isus și ar fi ales în schimb pocăința radicală. Ce-i folosește unui om să câștige lumea, dar să-și piardă sufletul în favoarea poftei care îl va condamna?

De asemenea, am cunoscut prieteni, în special bărbați, care nu își dau seama cum lipsa lor de hărnicie alimentează de fapt un sentiment de lipsă de scop care îi face mai vulnerabili la atracția pornografiei. Dar Evanghelia le poruncește celor născuți din nou să se considere morți față de păcat și vii pentru Christos (Romani 6:11). Dacă nu ești un administrator credincios al timpului tău într-o lucrare utilă, care îți formează caracterul, ia cu tine pocăința radicală într-o altă situație.

Ia în considerare și hobby-urile tale. Cei mai mulți oameni care sunt serioși în lupta împotriva poftei știu intuitiv că există unele filme și seriale pe care trebuie să le lase în urmă. Un prieten de-al meu era profund frustrat de lipsa lui de progres în această luptă. Îi plăceau jocurile video. Dar, în timp ce vorbea și mărturisea că eșecul era încă norma, am început să realizez că pocăința radicală pentru el ar arăta ca și cum ar fi cultivarea unor hobby-uri mai bune, mai dătătoare de viață. Încerca să negocieze cu vechile lui obiceiuri, în loc să le insufle pocăința radicală. Cele trei ore zilnice de jocuri de noroc nu erau neutre; ele erau de fapt artefacte ale unui stil de viață care fusese adaptat pentru a rezista unor mijloace valoroase ale harului în lupta împotriva poftei.

Pocăința ne aduce câștig, nu pierdere

Pocăința radicală nu înseamnă doar pierdere; este și câștig. Unul dintre cele mai utile sfaturi pe care le-am primit a fost acela că ar trebui să încep să cultiv abilitățile, ambițiile și oportunitățile pe care Dumnezeu mi le dăduse, în loc să stau pur și simplu pe canapea, retrăgându-mă din viață din rușine față de trecut.

Ce ambiții sfinte ai ignorat în timp ce încercai doar să te menții cu capul deasupra apei? Nu stați pasiv în fața iertării și a vieții noi pe care vi le dă Isus. Transformă-le într-o nouă slujbă, una care te împuternicește să lucrezi din toată inima și să-i slujești pe alții. Transformă-l în hobby-uri noi, mai ales în hobby-uri offline care te pot scoate din mintea ta. Transformați-o într-un nou stil de viață de dăruire sacrificială și de ospitalitate. Păcatul nu are nicio putere asupra ta, pentru că ești sub har (Romani 6:14) și ai fost cumpărat cu un preț (1 Corinteni 6:20). De ce să nu trăiești ca atare?

Isus oferă mult mai mult decât o simplă curățare purificatoare. El oferă o fântână care izvorăște veșnic din El însuși, care se revarsă în fiecare fântână din inima noastră. Credeți-mă, tot ceea ce pierdeți în pocăința radicală nu este ceva ce vreți să păstrați. Pocăința radicală începe și se termină cu încântare: încântare în Dumnezeu, încântare în ceea ce iubește El, încântare în darurile Sale bune și încântare în promisiunea Sa de a nu te lepăda și de a nu te părăsi niciodată. Mergeți la El – în mod radical.

Sursa originală: How To Leave Porn Behind? – https://www.desiringgod.org/articles/how-to-leave-porn-behind

Tradus cu permisiune – Translated with permission