Pentru bogați și pentru săraci

Cum să administrezi banii în familie

⏱️Timp necesar pentru citire: 11 min

Dacă ar fi să întrebați cuplurile căsătorite cu privire la obiectivele lor în materie de gestionare a banilor, majoritatea răspunsurilor s-ar concentra pe o formă de succes financiar. Majoritatea oamenilor se străduiesc să își ia case mai frumoase, mașini mai bune și să își creeze conturi de pensii mai mari. Dar când vine vorba de visul prosperității și securității financiare, ar trebui să ne întrebăm: „Al cui vis este acesta?” Poate fi visul american – dar este oare visul lui Isus cel înviat? Și din moment ce lucrurile care îl glorifică pe El sunt și spre binele nostru, este acest vis în interesul familiei noastre?

Procesul de descoperire a voinței lui Dumnezeu cu privire la bani și posesiuni poate fi deopotrivă incitant și eliberator. Pentru regretata mea soție, Nanci, și pentru mine, creșterea noastră în administrarea financiară a fost paralelă cu creșterea noastră spirituală. De fapt, a impulsionat-o. Am învățat despre credință, har, angajament, generozitate și providența lui Dumnezeu. Am avut discuții provocatoare despre donații care, în cele din urmă, ne-au consolidat căsnicia și ne-au unit în jurul obiectivului comun de a investi în eternitate.

Folosind cuvântul makarios, care înseamnă „a face fericit”, Isus a spus: „Există mai multă fericire în a da decât în a primi” (Fapte 20:35). Nanci și cu mine am descoperit că fericirea are locul ei într-o teologie a finanțelor care îl onorează pe Dumnezeu. Atunci când ucenicii saturați de har și preocupați de Împărăție folosesc banii și bunurile în slujba lui Dumnezeu, împlinesc cea mai mare poruncă. Astfel ne strângem comori în cer și „ne însușim ceea ce este cu adevărat viață” (1 Timotei 6:19).

Următoarele principii vă pot ajuta pe tine și pe soțul sau soția ta să dezvoltați un stil de viață de buni administratori.

1. Recunoașteți pericolele unei vieți centrate pe posesiuni.

Deși nu este nimic în mod inerent greșit cu banii, este ceva greșit în devotamentul față de bani. „Cei care vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită, în capcană și în multe pofte nesăbuite și dăunătoare, care-i afundă pe oameni în ruină și pierzare. Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor, iar unii, care au tânjit după ea, s-au rătăcit, îndepărtându-se de credință, și s-au străpuns astfel singuri cu multe dureri.” (1 Timotei 6:9-10).

Înțelegerea pericolelor materialismului ne poate elibera și ne poate ajuta să experimentăm bucuriile administrării centrate pe Christos. Isus vorbește despre „înșelăciunea bogățiilor” (Marcu 4:19). Psalmistul avertizează: „când vă crește averea, nu lăsați inima să vi se încreadă în ea!” (Psalmul 62:10). Niciunul dintre noi nu este imun la bogăție.

Un prieten mi-a spus că, atunci după ce el și soția lui s-au căsătorit, își petreceau timpul liber plimbându-se, jucându-se și  citind împreună. Erau mulțumiți pentru aceste activități. Mai târziu, pe măsură ce veniturile lor au crescut, au fost prinși în capcana schimbării priorităților. Puțin câte puțin, banii și bunurile au luat locul timpului petrecut cu Dumnezeu și unul cu celălalt.

Studiile au găsit o legătură între creșterea veniturilor și infidelitatea conjugală. Desigur, ideea nu este venitul în sine, ci stilul de viață pe care îl susține. Un creștin poate câștiga un milion de dolari pe an, să dăruiască cu generozitate, să trăiască modest și să evite o mare parte din tentația suplimentară a imoralității. Nu contează cât de mult câștigăm. Contează cât de mult păstrăm.

Cum putem să ne dăm seama dacă am căzut în capcana materialismului? „Unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta” (Matei 6:21). Isus spune: „Arată-mi extrasul tău de cont, extrasul cardului de credit și chitanțele și bonurile și îți voi arăta unde îți este inima”.

Modul în care ne cheltuim banii reprezintă o declarație incontestabilă a valorilor noastre.

Dumnezeu declară: „Tot ce este sub cerul întreg este al Meu” (Iov 41:11). Proprietatea lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor oferă fundamentul unei teologii biblice a banilor și antidotul pentru materialism. Conștienți de faptul că tot ceea ce avem aparține lui Dumnezeu și nu nouă, trebuie să avem în vedere faptul că un bun administrator se consultă în mod regulat cu proprietarul pentru a pune în aplicare planurile biblice de investiții.

2. Faceți din dăruirea generoasă o prioritate.

Vă încurajez să donați în mod regulat bisericii locale și, dincolo de aceasta, misiunilor și altor lucrări. Începeți prin a stabili o sumă pe care să o dați – recomand nu mai puțin de 10% din venituri- și țineți-vă de ea, astfel încât să Îl onorați pe Dumnezeu cu primele voastre roade (Proverbe 3:9). Dacă vrei ca El să binecuvânteze finanțele familiei tale, nu te pune sub blestemul neascultării.

Așa cum tunetul urmează fulgerul, dăruirea urmează harul (2 Corinteni 8:1-2). Dacă harul lui Dumnezeu te atinge, nu te poți abține să nu dai cu generozitate! Apoi, când Dumnezeu îți încredințează mai mult, amintește-ți de ce: „Pentru a putea fi generoși cu orice ocazie” (2 Corinteni 9:11). (Contrar evangheliei prosperității, Dumnezeu nu ne binecuvintează pentru a ne crește nivelul de trai, ci pentru a ne crește nivelul de a dărui).

Dacă nu ați avut obiceiul de a dărui, poate fi o provocare să începeți. Cu toate acestea, îi întreb pe oameni: „Dacă ți s-ar reduce salariul cu 10 %, ai muri?” Bineînțeles că nu! Dumnezeu este suficient de mare pentru a avea grijă de tine dacă faci un pas în față cu credință și îi înapoiezi ceea ce este al Lui de la bun început.

Ce se întâmplă dacă tu și soțul tău nu sunteți pe aceeași lungime de undă în ceea ce privește dăruirea? Am învățat de-a lungul anilor că dorința mea de a oferi putea uneori să pară insensibilă pentru Nanci. Când am învățat să fiu mai generos cu ea (și cu fiicele noastre), Nanci nu a mai simțit că dărnicia concura cu nevoile familiei noastre. Prin multe conversații, ea a învățat să se bucure din ce în ce mai mult să dăruiască, iar eu am învățat să mă bucur din ce în ce mai mult să creștem împreună. Ne țineam de mână, chiar dacă uneori unul dintre noi era cu un pas înainte. (Pe măsură ce anii treceau, cel din față era tot mai des ea)

Desigur, Dumnezeu vrea ca noi să facem multe lucruri bune cu banii care nu implică numai donații. Trebuie să asigurăm nevoile materiale de bază ale familiei noastre, de exemplu (1 Timotei 5:8). Dar aceste lucruri bune sunt doar un început. Banii pe care Dumnezeu ni-i încredințează sunt capital de investiții veșnice. Fiecare zi este o oportunitate de a cumpăra mai multe acțiuni în împărăția Sa!

3. Stabilește un buget, astfel încât să poți cheltui și economisi cu înțelepciune.

Deoarece consecințele pe termen lung sunt grave atunci când un cuplu nu se pune de acord cu privire la bani, nu pot sublinia îndeajuns importanța discutării problemelor financiare. Începeți prin a face o evidență atentă a cheltuielilor, astfel încât să vă dați seama unde se duc banii voștri în prezent. Apoi stabiliți unde ar trebui să se ducă. Aceasta va deveni baza pentru bugetul vostru. (De-a lungul vieții am întâlnit familii care respectau un buget și se descurcau foarte bine cu un venit mic. M-am întâlnit cu alții care câștigau mult mai mult și se aflau în mod regulat în criză financiară).

Pentru unii, cel mai practic mod de a face un buget este sistemul plicurilor. Atunci când se încasează salariul, banii intră în plicuri intitulate pentru donații, locuință, alimente, gaz, utilități, divertisment, îmbrăcăminte, economii și așa mai departe. Dacă la jumătatea lunii nu mai rămâne nimic în plicul pentru divertisment, nu mai mergem la film sau la restaurant. Dacă cheltuim prea mult într-un domeniu, trebuie să cheltuim mai puțin în altă parte pentru a compensa. Sistemul plicurilor poate părea învechit, dar ne învață că resursele sunt limitate, o lecție extraordinară.

Care este echilibrul corect între cât de mult dăm, folosim pentru nevoi și dorințe și economisim? Cred că tensiunea reflectată de această întrebare este sănătoasă. Putem să căutăm în rugăciune îndrumarea lui Dumnezeu, hotărâți să urmăm îndrumarea Lui cât de bine putem.

Isus ne spune: „Căutați mai întâi împărăția Lui și dreptatea Lui și toate aceste lucruri [ce să mâncați, beți și purtați] vă vor fi date” (Matei 6:33). Spre deosebire de păgânii care „aleargă după toate aceste lucruri” și „își fac griji pentru ziua de mâine”, credincioșii se încred în Dumnezeu (Matei 6:25-34). Dacă credem că Dumnezeu ne poate crea, ne poate răscumpăra și ne poate trece prin moarte pentru a petrece veșnicia cu El, Îl putem crede pe cuvânt atunci când spune că de va îngriji de nevoile noastre materiale.

4. Evitați datoriile, cu excepția cazurilor rare.

Alegerea de a trăi în datorii (cu excepția sumelor gestionabile) este în cele din urmă ucigătoare pentru suflet și pentru căsnicie. Este întotdeauna imprudent să trăiești peste veniturile tale. Acest lucru va produce invariabil conflicte în căsnicie.

Încrederea înseamnă să credem că Dumnezeu va avea grijă de nevoile noastre. Cu toate acestea, atunci când ne îndatorăm, o facem, de obicei, pentru anumite dorințe, nu nevoi. Biblia ne avertizează împotriva datoriilor. Romani 13:8 spune „Să nu datorați nimănui nimic”. Acest verset ar părea să interzică datoriile. Traducerea NIV sună aproximativ așa: „Să nu vă rămână nicio datorie neplătită”. În acest caz datoriile par permise, cu condiția de a plăti rapid aceste datorii.

Totuși, nu toate datoriile sunt la fel. Îi înțeleg pe cei care, în urma rugăciunii și a unei evaluări a propriei situații, își dau seama că datoriile par a fi singura alternativă. În astfel de cazuri, nimic nu este mai înțelept decât să dăruiești mai întâi lui Dumnezeu, să reduci cheltuielile și să plătești sistematic datoriile cât mai rapid.

Unii consideră că ipotecile sunt o excepție de la evitarea datoriilor și se poate argumenta că este mai bine să se împrumute pentru a cumpăra o casă la un preț rezonabil decât să închirieze. Din păcate, mulți astfel de proprietari cumpără o casă în afara bugetului lor. Un cuplu pe care îl cunosc și-a asumat o ipotecă mare care depindea de veniturile amândurora. Când soția a rămas însărcinată, și-au dat seama că, pentru a păstra casa, ar trebui să își încalce convingerile, să lase copilul la creșă toată ziua, pentru ca mama să poată merge la lucru.  

Cum rămâne cu cardurile de credit? Unii le folosesc pentru comoditate, achitând suma datorată pe fiecare extras de cont pentru a evita dobânda. Nanci și cu mine am făcut acest lucru. Această abordare are avantaje, dar și dezavantaje. Însuși confortul de a avea un card de credit este adesea un dezavantaj – și constituie o tentație. Iată câteva linii directoare în ceea ce privește prudența:

  • Nu folosiți cardurile de credit pentru nimic altceva în afara achizițiilor prevăzute în buget.
  • Plătiți-vă datoria de pe card în fiecare lună.
  • În prima lună în care nu puteți acoperi integral datoria de pe card, desființați cardul și nu vă mai faceți altul.

5. Bucurați-vă de viață spre slava lui Dumnezeu.

În calitate de credincioși într-o cultură materialistă, ar trebui să îmbrățișăm stiluri de viață care să ne elibereze bani pentru a promova Evanghelia. Și totuși, răspunsul nu este ascetismul, crezând că banii și posesiunile sunt în mod inerent rele. Dumnezeul nostru este un darnic, un generos (Romani 8:32). El ne oferă plăceri și mângâieri de care dorește să ne bucurăm: „Deci, fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți orice altceva, toate să le faceți spre slava lui Dumnezeu” (1 Corinteni 10:31).

De-a lungul anilor, Nanci și cu mine am cheltuit sume rezonabile de bani pe vacanțe pentru a ne odihni. Chiar și atunci când fetele noastre erau mici, aveam seri în care ieșeam la întâlniri, considerând că unul dintre cele mai bune lucruri pe care le puteam face pentru copiii noștri era să menținem o căsnicie puternică. (Faceți o prioritate din a vă întâlni cu soțul/soția. Includeți acest lucru în programul și bugetul dumneavoastră!)

Scriptura spune că trebuie să ne punem nădejdea nu în lucrurile materiale, ci „în Dumnezeu, care ne dă din belșug tot ce ne trebuie pentru plăcerea noastră” (1 Timotei 6:17). Asta înseamnă că nu ar trebui să ne simțim vinovați pentru că ne bucurăm de darurile Sale! Dumnezeu nu se așteaptă ca urmașii Săi să trăiască ca prizonierii într-o celulă, fără să se ospăteze sau să sărbătorească niciodată viața. El ne încredințează bani pentru a avea grijă de nevoile noastre și ale altora, dar și pentru a ne putea bucura de viața pe care ne-a dăruit-o.

Investiți în veșnicie – împreună

Mulți creștini își adună comori pe pământ. Ei ajung să restituie datoriile de pe pământ în eternitate. Christos ne cheamă să facem invers lucrurile – să ne strângem comori în cer. În acest fel, fiecare zi ne aduce mai aproape de Comoara noastră.

În ultimii ei ani de viață, Nanci și cu mine am reflectat la modul în care, prin harul lui Dumnezeu, am investit în eternitate și L-am slujit împreună pe Domnul Isus. Ceea ce a rămas în urma noastră a fost semnificativ, dar noi ne-am petrecut viața pregătindu-ne pentru ceea ce ne aștepta de cealaltă parte a morții.

Cu puțin timp înainte să moară, o țineam de mână pe Nanci, iar ea mi-a spus, zâmbind și plângând, „Randy, îți mulțumesc pentru viața mea”. I-am răspuns, de asemenea plângând, „Nanci, îți mulțumesc pentru viața mea ”. Dumnezeu se folosise de noi pentru a ne crește reciproc din punct de vedere spiritual și pentru a ne face mai buni urmași ai lui Isus. Cu siguranță nu am făcut totul bine, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, am căutat să acumulăm comori mult mai mari în cer decât pe pământ.

Vă încurajez să îl puneți pe Christos în centrul căsniciei și finanțelor voastre. Nu veți regreta niciodată acest lucru.

Sursa originală: For Richer, for Poorer: How To Steward Money in Marriage?https://www.desiringgod.org/articles/for-richer-for-poorer

Tradus cu permisiune – Translated with permission