Este greșit să te îmbeți puțin, din când în când?

Pe podcast vorbim destul de des despre diverse substanțe: alcool, nicotină, vapat, tutun mestecat, abuz de cofeină, calmante, morfină și, bineînțeles, marijuana. Puteți găsi o sinteză a tuturor acestor episoade în cartea Ask Pastor John, la paginile 269–276. Astăzi revenim la subiectul alcoolului pentru că unul dintre cele mai importante texte biblice despre alcool se regăsește în lectura noastră biblică de mâine: Efeseni 5:18. Este un text foarte potrivit pentru o întrebare venită de la un adolescent creștin care dorește să se apropie mai mult de Dumnezeu și care se confruntă cu tentația de a consuma alcool. Desigur, în SUA, este ilegal ca un adolescent să bea alcool — așa că trebuie să precizăm acest aspect de la bun început. Iată întrebarea:

„Pastore John, salut. Sunt un adolescent creștin care încearcă să se apropie de Dumnezeu și mă întrebam dacă este păcat să te îmbeți puțin, din când în când, fie pentru distracție, fie ca să alini o durere. Când m-am îmbătat, am rămas totuși în control și n-am făcut nimic rău. Mă rog chiar lui Dumnezeu să mă ajute să iau decizii bune. Nu am fost niciodată atât de beat încât să uit lucruri sau să mă comport nebunește, și nici nu intenționez. Este totuși păcat să fac asta, chiar dacă nu fac nimic rău sau exagerat?”

Pastor John, lăsând la o parte aspectul legal, ce i-ați răspunde unui adolescent creștin care pune această întrebare?

Cel mai încurajator lucru în legătură cu această întrebare este faptul că tânărul spune: „Sunt un adolescent creștin care încearcă să se apropie de Dumnezeu.” Asta e încurajator, pentru că Biblia spune: „Apropiați-vă de Dumnezeu, și El Se va apropia de voi” (Iacov 4:8). Iar faptul că Dumnezeu Se apropie de noi este ceva glorios. Când spune că „Se apropie”, nu e vorba de judecată, ci de părtășie, de binecuvântare. „Înaintea Feței Tale sunt bucurii nespuse, și desfătări veșnice la dreapta Ta” (Psalmul 16:11). Asta ne oferă El când ne apropiem de El. Aceasta înseamnă apropierea: bucurie și desfătare, acum și pentru veșnicie. Este o aspirație frumoasă pentru un adolescent — sau pentru un bătrân ca mine. Îmi doresc apropierea lui Dumnezeu pentru tânărul nostru prieten.

Așadar, când el întreabă dacă a te îmbăta puțin din când în când este păcat, întrebarea mea pentru el ar fi: Întrebarea reală pe care o pui este (sau ar trebui să fie): „A te îmbăta puțin, din când în când, mă aduce mai aproape de Dumnezeu?” Pentru că așa a început totul. S-ar putea ca, pentru el, „Este păcat?” și „Mă apropie de Dumnezeu?” să nu fie una și aceeași întrebare. Există religii care cred că utilizarea anumitor droguri te duce într-o stare de transă mentală în care ai, de fapt, o experiență mai apropiată cu Dumnezeu. Anumiți rastafarieni, hinduși sau adepți ai unor religii native americane folosesc droguri în acest scop. Dar creștinismul nu a considerat niciodată că stările induse de droguri sunt o cale autentică de apropiere de Dumnezeu.

Chemare la claritate și vigilență

Motivul pentru care creștinismul respinge această idee devine clar când privim pasajul din Efeseni 5 care duce la versetul 18: „Nu vă îmbătați de vin: aceasta este destrăbălare.” Iată versetele anterioare, în care voi accentua cuvintele care sunt în contrast total cu beția, care îl determină pe Pavel să spună: „Nu faceți asta.”

„Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morți, și Christos te va lumina.” Luați seama deci cu grijă cum umblați, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți. Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele. De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului” (Efeseni 5:14–17).

Apoi, ca exemplu, spune: „Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare; dimpotrivă, fiți plini de Duh” (Efeseni 5:18).

Creștinismul nu folosește droguri sau alcool pentru a căuta apropierea de Christos pentru că Dumnezeu prețuiește enorm claritatea mentală, vigilența, discernământul. De aceea, El folosește cuvinte care subliniază luciditatea:

• „Fii treaz”, nu amețit sau adormit în percepția realității (v. 14).
• „Fii viu”, nu mort față de realitatea spirituală și frumusețea lui Dumnezeu (v. 14).
• „Uită-te cu băgare de seamă cum umbli” — adică nu fi nepăsător cu pașii tăi mentali, fizici, spirituali. Fii atent. Privește atent. Cuvântul grec este akribōs: exact, cu precizie (v. 15).
• „Nu fi neînțelept, ci înțelept” — adică folosește-ți mintea limpede pentru a judeca situațiile corect (v. 15).
• „Răscumpără vremea” — alegerile tale trebuie să fie urgente, înțelepte și calculate, nu să bâjbâi neglijent în situații care te fac să pierzi controlul (v. 16).
• „Înțelege care este voia Domnului” — implică-ți întreaga capacitate mentală. Nu o amorți cu substanțe. Activeaz-o prin veghe, claritate și gândire atentă (v. 17).

Toate acestea duc la versetul 18: „Nu vă îmbătați de vin… ci fiți plini de Duh.” Implicația este că Duhul Sfânt este exact acea putere a lui Dumnezeu în tine care te face treaz, viu, vigilent, atent și înțelept.

Lucrarea Duhului Sfânt

Duhul Sfânt nu vine să înlocuiască facultățile noastre mentale, ci să le ducă la un nou nivel de înțelepciune spirituală. Și asta e esențial. Duhul nu te face să gândești mai puțin, ci mai profund, mai limpede. Duhul Sfânt este dat pentru a aduce exact ceea ce tânărul nostru prieten spune că își dorește: apropierea de Dumnezeu. Asta face Duhul — Îl revelează pe Christos, ne conduce la El.

A fi plin de Duhul înseamnă a fi plin de bucuria apropierii de Christos — ceea ce este opusul beției, pentru că beția amorțește exact acele facultăți cu care Dumnezeu ne-a înzestrat pentru a-L gusta pe Christos. Nici măcar nu am pomenit aici de faptul că 32% dintre accidentele rutiere mortale implică alcool, sau de pierderile anuale de 81 de miliarde de dolari ale companiilor din cauza alcoolului, sau de cele 178.000 de decese anuale în SUA din cauza consumului excesiv de alcool, sau de distrugerea căsniciilor și de divorțurile provocate de acesta. Nu vorbim acum despre toate acestea. Vorbim doar despre dorința acestui tânăr de a se apropia de Dumnezeu — iar aici se află eroarea fundamentală pe care vreau să o subliniez (sau cel puțin o bănuiesc în spusele lui, și este una comună nouă tuturor).

Eroarea este aceasta: Dacă dorești cu adevărat să te apropii de Dumnezeu, nu îți reglezi comportamentul întrebându-te cât de aproape poți ajunge de păcat. Dacă vrei să te apropii de Dumnezeu, nu întrebi „Cât de aproape pot să ajung de păcat fără să-l comit cu adevărat?”, ci întrebi: „Cum pot face tot ce-mi stă în putință pentru a spori apropierea de Dumnezeu?”

E ca și cum ai întreba: „E OK să conduc mașina dacă sunt puțin somnoros?” Dacă scopul tău este să ajungi în siguranță la destinație — adică la Dumnezeu — mai bine tragi pe dreapta și dormi puțin, decât să continui somnoros. Deschide geamul, scoate capul, bea ceva rece, dă-ți palme. Nu întreba: „Cât de somnoros pot fi și totuși să conduc?”, ci „Ce pot face ca să alung complet somnolența?”

Prin urmare, concluzia mea pentru prietenul nostru — și pentru noi toți — este aceasta: Când privești lista păcatelor din Galateni 5:19–21, care îi împiedică pe oameni să moștenească Împărăția lui Dumnezeu, nu întrebi: „Pot fi puțin invidios? Puțin mânios? Puțin gelos? Puțin idolatru? Puțin senzual? Să am puțină poftă? Să mă joc puțin cu vrăjitoria? Să mă bucur câteva clipe de ceartă?” Nu pui aceste întrebări, nu dacă scopul tău este cu adevărat să fii cât mai aproape de Dumnezeu.

Așadar, să nu întrebăm „Cât de aproape pot ajunge de păcat?”, ci „Cât de plin pot fi de Duhul Sfânt?”

Sursa originală: Is It Wrong to Get a Little Drunk Sometimes? – https://www.desiringgod.org/interviews/is-it-wrong-to-get-a-little-drunk-sometimes

Tradus cu permisiune – Translated with permission