top
Carismatici [1] Abuzurile carismaticilor – Doctrinare și Emoționale

[1] Abuzurile carismaticilor – Doctrinare și Emoționale

Întrebare:

Vorbind despre continuaționism, precum și despre vorbirea în limbi și profeții, frate John, ați dori să abordați pe scurt abuzurile mișcării carismatice din zilele noastre?

Răspuns:

Da, vreau să spun ceva despre abuzurile carismaticilor, dar trebuie să ținem cont de faptul că fiecare astfel de abuz își are imaginea în oglindă în abuzurile necarismatice. Nimic din ceea ce voi spune nu este unic pentru carismatici și voi sublinia asta pe măsură ce mergem mai departe.

Dacă ești parte dintr-o biserică carismatică și citești acest articol, să nu te simți atacat, pentru că știu că în unele dintre aceste cazuri bisericile necarismatice sunt mai vinovate decât cele carismatice.

Începem. Voi aminti doar două: abuzurile doctrinare și abuzurile emoționale.

1. Nu faceți din doctrină inamicul vostru.

Iată primul abuz: cel doctrinar.  Toate aceste abuzuri, apropo, sunt în Biblie. Adică, nu cred că vreun abuz a început în secolul XXI. Toate au fost acolo încă din primul secol, ceea ce este minunat, pentru că din această cauză, acum avem îndrumări despre cum să abordăm astfel de abuzuri.

Să ne uităm în 1 Ioan 4:1–2: „Preaiubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh, ci să cercetaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieșit mulţi proroci mincinoși. Duhul lui Dumnezeu să-L cunoașteţi după aceasta: Orice duh care mărturisește că Isus Hristos a venit în trup este de la Dumnezeu”.

Ce face Ioan aici? El dă un test doctrinar pentru o doctrină spirituală, iar testul este următorul: Isus Hristos a venit în trup. Aceasta este doctrina încarnării care testează afirmațiile supranaturale. Așadar, prima mea observație este de a spune că există multe abuzuri doctrinare în biserica carismatică, unde experiența este ridicată deasupra doctrinei, iar doctrina este considerată minim importantă.

Cred că acesta este un defect imens în multe biserici carismatice. Marea frică este bazată pe faptul că dacă încerci să studiezi Biblia cu scopul de a aduna o viziune coerentă asupra doctrinei, vei stinge Duhul și atunci nu vei mai avea atâta vitalitate în inima ta, spun ei, pentru că mintea și inima ta vor fi în dezacord. Eu consider că a face din doctrină inamicul experienței pe care o ai cu Dumnezeu sau o alternativă a acesteia, este o greșeală.

Scântei periculoase

Acum, vă voi povesti o experiență concretă. Am fost la întâlniri profetice cu grupuri carismatice în care Biblia era folosită numai ca un stimulent care să le dea apă la moară pentru a obține manifestările pe care și le doreau. Deci, în acele momente, ceea își doreau cel mai mult acei oameni era spectacol.

Adică voiau ca cineva să cadă sau cineva să râdă sau cineva să tremure sau cineva care să ridice mâinile sau cineva să audă un cuvânt profetic extraordinar, cum ar fi: „omul în cămașă roșie pleacă în Argentina săptămâna viitoare”, fără ca nimeni să fi putut ști asta în afară de profet.

În astfel de contexte, ce faci cu Biblia? Toată lumea știe că nu-ți pasă de acel text, de acea predică, că o folosești  pentru a te pregăti pentru „spectacolul” de la sfârșit, pe care mulți din biserică obișnuiau să-l numească „timp de slujire”.

Închinarea centrată pe Fiul

Oriunde se practică o astfel de predicare, sunt convins că nimic din ce urmează să se întâmple nu este autentic, sau cel puțin este denaturat sau folosit greșit. Astfel de lucruri se întâmplă când vorbitorul nu se concentrează în predica sa pe Dumnezeu și prin ea nu îl glorifică pe Cristos Cel descris în Scriptură.

Eu nu lupt împotriva carismaticilor. Plec într-o cruciadă pentru a răspândi adevărul calvinist centrat pe Evanghelie, care îl înalță pe Cristos și voi împinge acest adevăr înaintea fiecărui carismatic pe care îl pot găsi.

Ceea ce cred este că, dacă ei îmbrățișează sistemul biblic doctrinar, atunci experiențele lor vor orbita în jurul soarelui acestui adevăr. Concluzia mea este că există abuzuri doctrinare și ar trebui să ne pese de ele.

2. Nu transformați emoțiile într-un idol

Iată cea de-a doua formă de abuz: abuzul emoțional sau, altfel spus, ridicarea emoțiilor la rang de îndrumător față de angajamentele Biblice.

1 Corinteni 14:29-32 spune: „Cât despre proroci, să vorbească doi sau trei, și ceilalţi să judece. Și dacă este făcută o descoperire unuia care șade jos, cel dintâi să tacă. Fiindcă puteţi să prorociţi toţi, dar unul după altul, pentru ca toţi să capete învăţătură și toţi să fie îmbărbătaţi. Duhurile prorocilor sunt supuse prorocilor”.

Ce înseamnă aceste lucruri? Înseamnă că unii dintre bărbații din biserică spuneau că extazul lor emoțional a depășit principiile biblice ale ordinii bisericești: „Nu poți să-mi spui să tac. Tocmai am primit un cuvânt de la Dumnezeu.” Practic nimeni nu îl poate opri pe acel om, pentru că el are un cuvânt de la Dumnezeu.

Apostolul Pavel răspunde la acest tip de scântei emoționale. El spune: „Dacă ești un profet adevărat, dacă ai Duhul Sfânt, dacă ești real, atunci duhul unui profet este supus unui profet. Poți să te așezi și să îți aștepți rândul. Roada Duhului este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândeţea, înfrânarea poftelor. (Galateni 5:22–24). Așadar, stați jos, domnule profet și așteaptați-vă rândul.”

Cred că sunt mulți oameni care nu gândesc așa. Ei nu cred că principiile biblice ale bunei purtări și ordinii bisericești pot supune extazul unei persoane care vorbește în limbi sau prorocește. Ei bine, pot.

Gânditori maturi

Ar trebui să lăsăm acest text să influențeze modul în care îmbinăm emoția și ordinea. Ceea ce ne dorim este o înțelepciune biblică. Vrem Cuvântul. Aplicarea Scripturii guvernează viața bisericii, nu emoțiile unei persoane.

Apostolul Pavel spune: „Fraţilor, nu fiţi copii la minte, ci, la răutate, fiţi prunci, iar la minte, fiţi oameni mari.” (1 Corinteni 14:20). Deci, el dorește mai degrabă să rostim cinci cuvinte gândite, decât zece mii de cuvinte într-o altă limbă, și vrea să existe ordine și grijă pentru binele bisericii – guvernate de adevărul biblic și de o gândire matură.

Acestea sunt cele două tipuri de abuzuri pe care le-am abordat: doctrinare și emoționale. Ele trebuie abordate în biserica carismatică și trebuie să menționez că există abuzuri emoționale și în biserici care nu sunt carismatice – și anume, absența emoției, care este probabil mai mortală decât excesul.

Sursa originală: Charismatic Abuses – Doctrinal and Emotional https://www.desiringgod.org/interviews/charismatic-abuses-doctrinal-and-emotional#dangerous-sparks

Tradus cu permisiune – Translated with permission