Autor: John Piper
ZIUA 151
dar îi vor fi supuși și vor ști ce înseamnă să-Mi slujească Mie sau să slujească împărățiilor altor țări. – 2 Cronici 12:8
A sluji lui Dumnezeu este cu totul diferit de a sluji pe oricine altcineva.
Dumnezeu este foarte interesat ca noi să înțelegem bine acest lucru – și să ne bucurăm de El. Spre exemplu, El ne poruncește: “Slujiți Domnului cu bucurie!” (Psalmul 100:2). Există un motiv pentru această bucurie. El apare în Faptele Apostolilor 17:25: “Dumnezeu nu este slujit de mâini omenești, ca și când ar avea trebuință de ceva, El, care dă tuturor viața, suflarea și toate lucrurile.”
Îi putem sluji cu bucurie pentru că nu-i ducem povara. Nu are nevoie să-i ducem noi povara. Nu are povară. Astfel, a-L sluji pe Dumnezeu nu înseamnă a-i satisface nevoile pe care Le-ar avea. În schimb, noi suntem cei care ne bucurăm atunci când El Însuși ne satisface nevoile. A-L sluji pe Dumnezeu înseamnă a primi har din partea Lui pentru a face ceea ce suntem chemați să facem.
Pentru a arăta cât de interesat este Dumnezeu ca noi să înțelegem aceste lucruri, există o întâmplare în 2 Cronici 12. Roboam, fiul lui Solomon, care a condus Împărăția de Sud după răscoala celor 10 seminții, a ales să nu slujească Domnului și a început să slujească dumnezeilor altor neamuri.
Drept pedeapsă, Dumnezeu l-a trimis împotriva lui pe Șișak, regele Egiptului, cu 1200 de care și 60.000 de călăreți (2 Cronici 12:2-3).
Din milă, Dumnezeu l-a trimis pe profetul Șemaia la Roboam cu acest mesaj: “M-ați părăsit; vă părăsesc și Eu și vă dau în mâinile lui Șișac,” (2 Cronici 12:5). Rezultatul acestui mesaj este unul fericit. Roboam și casa împărătească s-au smerit în pocăință și au spus: “Domnul este drept!” (2 Cronici 12:6).
Când a văzut Dumnezeu că s-au smerit, a spus: “S-au smerit, nu-i voi nimici, nu voi zăbovi să le vin în ajutor și mânia Mea nu va veni asupra Ierusalimului prin Șișac.” (2 Cronici 12:7). Dar, ca pedeapsă pentru ei, Dumnezeu le spune: “Dar îi vor fi supuși și vor ști ce înseamnă să-Mi slujească Mie sau să slujească împărățiilor altor țări.” (2 Cronici 12:8).
Ideea este clară: slujirea vrăjmașului și slujirea lui Dumnezeu sunt foarte diferite. De ce? A sluji lui Dumnezeu este o binecuvântare, o bucurie și un beneficiu. Slujirea lui Șișac a fost obositoare, epuizantă și plină de suferință. Dumnezeu este milos. Sișac a fost un barbar.
Acesta este motivul pentru care sunt atât de motivat să spun că închinarea de duminică dimineața și închinarea noastră de fiecare zi nu este o dăruire obositoare lui Dumnezeu, ci este un moment în care trebuie să fim plini de bucurie pentru El. Acesta este adevărata slujire pe care Dumnezeu o cere. În tot ceea ce faci, ai încredere în El ca fiind plin de har.
John Piper este fondator și profesor la desiringGod.org și rector la Bethlehem Collage & Seminarry. Timp de 33 de ani a slujit ca pastor al Bisericii Baptiste Bethlehem, Minneapolis, Minnesota. Este autorul a mai mult de 50 de cărți, inclusiv Desiring God: Meditations of a Christian Hednoist și cea mai recentă: Providence.
Sursa originală: The Gain of Serving God – https://www.desiringgod.org/articles/the-gain-of-serving-god
Tradus cu permisiune – Translated with permission
Asociația Corpus Reformatorum 