Cum să îmi asum riscuri fără să fiu neînțelept?

Cum echilibrăm îndrăzneala de a ne asuma riscuri cu siguranța pe care ne-o oferă înțelepciunea? Nu vrem să fim nici îndrăzneți nebunește, nici excesiv deprecauți. Aceasta este dilema unei tinere anonime. Ea ne scrie: “Dragă pastor John, mă lupt să găsesc echilibrul în ceea ce privește slujirea. Cu toate acestea, uneori, când îl abordez pe soțul meu cu privire la anumite idei pe care le am, el și alții (cum ar fi păstorii și părinții mei), mi-au spus că ar putea fi imprudentă ideea mea. De ce a-ți risca siguranța și confortul financiar sunt considerate nechibzuită?

De exemplu, am cunoscut o doamnă care avea doi copilași și care se află într-o situație foarte grea în ceea ce privește locuința și banii. Primul meu instinct a fost să îi invit în casa noastră, gratuit, pentru oricât timp vor avea nevoie. Cu toate acestea, soțul meu a spus că vrea să se roage și că trebuie să afle mai multe despre cine este ea și despre trecutul ei înainte de a-i permite să locuiască în casa noastră. De ce trebuie să mă rog înainte? De ce ar trebui să ezit când văd pe cineva în nevoie, chiar dacă nu îl cunosc cu adevărat? În ce cazuri siguranța primează în fața asumării acestor riscurilor bazate pe încrederea în Dumnezeu?”

M-am luptat mult cu această întrebare de-a lungul anilor, pe de o parte din cauza locului în care trăiesc iar pe de altă parte din cauza încercării de a înțelege Biblia. Nu consider că Biblia desconsideră chemarea unui tată de a-și proteja familia (1 Timotei 5:8) sau fuga de persecuție (Matei 10:23). Dar cred că ideea principală a Noului Testament este tocmai slujirea ucenicilor lui Isus, aplecați spre nevoile altora mai degrabă decât spre siguranță și confort, asumându-și riscurile.

Altfel spus, nu vreau să vă dau în mod expres cazurile în care dragostea voastră trebuie să dea dovadă de înțelepciune și să caute siguranța și cele în care dragostea presupune asumarea unui risc. Cu toate acestea subliniez din nou faptul că Noul Testament insuflă o credință și dragoste înclinată mai mult spre risc decât spre siguranță.

Bănuiesc că primul motiv este că, pe de o parte, suntem egoiști prin natura noastră și avem nevoie –  cel puțin eu am nevoie – de mult mai mult ajutor pentru a ne elibera de acest egoism decât pentru a-I da curs.

Cel de-al doilea motiv este acela că slava lui Dumnezeu strălucește mai mult când poporul Domnului își asumă riscuri de dragul iubrii față de El decât atunci când aceștia stau liniștiți în sigurnață și confort. O astfel de atitudine seamănă destul de mult cu modul în care  ar acționa lumea necredincioasă.

De ce ar fi oamenii din lume impresionați și i-ar da slavă lui Dumnezeu când noi acționăm exact ca ei?

Așadar, modul în care aș răspunde la întrebarea: „În ce cazuri siguranța primează în fața asumării acestor riscurilor bazate pe încrederea în Dumnezeu?” este cu aceste șase puncte:

1. Gândește-te la răsplată.

Alegerea siguranței temporare primează în fața riscurilor centrate pe Dumnezeu atunci când nu ai în vedere răsplata și bucuria pe care o generează a te lăsa jefuit de dragul iubirii.  

“În adevăr, ați avut milă de cei din temniță și ați primit cu bucurie răpirea averilor voastre, ca unii care știți că aveți în ceruri o avuție mai bună, care dăinuiește.” (Evrei 10:34)

2. Admiră hotărârea lui Pavel.

Alegerea siguranței temporare primează în fața riscurilor centrate pe Dumnezeu atunci când nu ai o admirație serioasă pentru răspunsul lui Pavel către cei care l-au implorat să nu-și riște viața urcând la Ierusalim în Fapte 21:13. Pavel a răspuns,

„Ce faceți de plângeți așa și-mi rupeți inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să și mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.”

3. Așteaptă-te să fii înșelat.

Alegerea siguranței temporare primează în fața riscurilor centrate pe Dumnezeu atunci când nu iei în serios îndemnul lui Isus și al lui Pavel pentru ucenici de a se lăsa înșelați de bunăvoie, mai degrabă decât de a apela la lege pentru a se apăra.

“Celui ce vrea să te dea în judecată şi să-ţi ia tunica, lasă-i şi haina, iar dacă cineva te obligă să mergi cu el o milă, mergi cu el două mile. Celui ce-ţi cere, dă-i, iar pe cel ce vrea să se împrumute de la tine să nu-l refuzi.” (Matei 5:40-42)

“Chiar faptul că aveţi cazuri de judecată între voi înşivă este deja o dovadă a înfrângerii voastre. De ce n-aţi vrut mai degrabă să suferiţi nedreptatea? De ce n-aţi vrut, mai degrabă, să fiţi păgubiţi?” (1 Corinteni 6:7)

4. Arată speranța cerească.

Alegerea siguranței temporare primează în fața riscurilor centrate pe Dumnezeu atunci când nu iei în considerare în mod serios faptul că slava lui Dumnezeu strălucește necredincioșilor prin comportamentele creștinilor care spun: „Nădejdea noastră nu este în lumea aceasta, ci în Dumnezeu, în cer.”

“Fiţi întotdeauna pregătiţi să răspundeţi oricui vă întreabă despre motivul nădejdii care este în voi” (1Petru 3:15)

De ce ar face cineva asta? De ce m-ar întreba cineva care este motivul speranței sau nădejdii mele? Răspunsul este următorul: Cu siguranță acțiunile tale par să indice că nădejdea ta nu este în siguranța și confortul pentru care ei trăiesc. Așa că ei sunt nedumeriți și vor să știe: „Ce te face diferit?”.

Și așa împlinești porunca lui Isus:

“Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să-L slăvească pe Tatăl vostru, Care este în ceruri.” (Matei 5:16)

5. Fundamentează-ți încrederea în Dumnezeu.

Alegerea siguranței temporare primează în fața riscurilor centrate pe Dumnezeu atunci când nu ești înrădăcinat în încrederea că toți posibilii atacatori sunt în mâinile lui Dumnezeu și nu îți pot face rău dincolo de voința Sa suverană. Gândindu-mă la acest lucru, mi-am amintit de John Bunyan, despre care am vorbit în urmă cu câțiva ani. Îmi amintesc că i-am citit cartea “Seasonable Counsels: Advice to Sufferers” (Îndrumări vremelnice: Sfaturi pentru suferinzi). El și-a petrecut doisprezece ani din viață în închisoare, când ar fi putut ieși (acceptând să nu predice) și să aibă grijă de soția sa și de cei patru copii, dintre care unul era orb. Și el comentează Daniel 5:22-23, care spune:

“Dar tu, Belşaţar, … nu ţi-ai smerit inima, ci te-ai înălţat împotriva Stăpânului cerurilor … în loc să-L slăveşti pe Dumnezeul în mâna Căruia este suflarea ta şi toate căile tale.”

Și iată comentariul lui Bunyan:

De aceea, ar trebui, și totodată nu ar trebui să ne temem de oameni. E posibil să ne fie frică de ei pentru că ne vor face rău. Dar nu trebuie să ne temem de ei ca și cum ar fi lăsați liberi să ne facă orice vor. Frâul lui Dumnezeu este pe ei și Dumnezeu a stabilit limitele furiei lor.

6. Bucură-te de libertate profundă.

În cele din urmă, alegerea siguranței temporare primează în fața riscurilor centrate pe Dumnezeu atunci când nu te bucuri de libertate profundă față de iubirea de bunuri, înrădăcinată în promisiunile lui Dumnezeu de a avea grijă de noi, așa cum arată atât de clar Evrei 13:5-6:

“Să nu fiţi dintre cei care iubesc banii! Fiţi mulţumiţi cu ceea ce aveţi, pentru că El a spus: „Nicidecum nu te voi părăsi, nici nu te voi uita!“ Astfel, putem spune cu încredere:

„Domnul este ajutorul meu; de aceea nu mă voi teme! Ce-mi poate face un om?!“”

Nu rata bucuria

Acum, această listă de șase teste în asumarea riscurilor ar putea continua la nesfârșit, dar permiteți-mi să închei astfel: nu rata bucuria. Cred că i-aș spune asta soțului ascultătoarei noastre: nu rata bucuria – bucuria profundă, uimitoare – care vine din depășirea fricii și asumarea riscurilor iubirii. În cazul în care confortul și siguranța de a nu-ți asuma un risc sunt mai satisfăcătoare pentru sufletul tău decât bucuria de a te încrede în Dumnezeu pe calea riscantă a iubirii pentru ceea ce nu poți vedea, cred că privești lucrurile într-un mod limitat.

În fața unei asemenea iubiri, firea strigă: „Nu, nu, nu! Prea riscant! Prea riscant!” Iar Duhul Sfânt șoptește: „Există o mare bucurie care îl înalță pe Christos în asta”. Așadar, vă sugerez doar să nu pierzi șoapta și bucuria ei favoarea țipetelor.

Sursa originală: How Do I Take Risks Without Being Unwise? – https://www.desiringgod.org/interviews/how-do-i-take-risks-without-being-unwise

Tradus cu permisiune – Translated with permission