Poți să te pocăiești fără să te schimbi? Începutul sfârșitului păcatului sexual

De mai bine de 25 de ani, am consiliat bărbați și femei creștini care au trăit în robia păcatului sexual. Am întâlnit persoane care au angajat prostituate, au avut aventuri, au fost dependente de pornografie, au mințit și au dat vina pe soț sau soție pentru problemele lor. Am ascultat cum au descris pierderi financiare, pierderea locului de muncă, pierderea somnului și pierderea relațiilor familiale, toate din cauza păcatului sexual.

„De 25 de ani, am consiliat bărbați și femei creștini care au trăit în robia păcatului sexual.”

Privind spre viitor, vedem că amenințările spirituale și relaționale ale păcatului sexual sunt și mai mari pentru generația următoare. Pre-adolescenții se implică din ce în ce mai mult în sex oral, iar mulți dintre ei accesează pornografie (intenționat sau neintenționat), ceea ce declanșează adesea o viață de robie. Cu câteva generații în urmă, relațiile de întâlnire pentru adolescenți au trecut de pe veranda din față pe bancheta din spate, schimbând pentru totdeauna comportamentul sexual. Astăzi, „prieteni cu beneficii” și sexting-ul devin din ce în ce mai normale.

Problema deja gravă a păcatului sexual în biserică devine și mai serioasă.

Diagnosticul dictează tratamentul

Pentru a aborda creșterea păcatului sexual în biserică, este esențial să înțelegem că comportamentul păcătos indică o problemă mai profundă.

Din păcate, cultura noastră terapeutică exercită adesea o influență mai mare asupra a ceea ce trebuie schimbat și cum are loc schimbarea decât o face biserica. Contrar a ceea ce cred mulți, eliberarea de păcatul sexual nu începe prin a aborda experiențele dureroase din trecut. După ce am consiliat mii de bărbați și femei, am descoperit că primul pas pentru a depăși păcatul sexual este să înțelegi că comportamentul sexual greșit este încercarea arogantă a inimii de a face față durerii, iar durerea însăși nu este problema.

Un diagnostic corect ar trebui să dicteze metoda de tratament. Dacă diagnosticul este greșit, tratamentul va fi ineficient. Dar dacă credem în Dumnezeu și avem încredere în cuvântul Său, putem primi un diagnostic corect și putem cunoaște Marele nostru Medic.

„Eliberarea de păcatul sexual nu începe prin a aborda experiențele dureroase din trecut.”

Isus a afirmat clar problema de bază: „Căci din interior, din inima omului, ies gândurile rele, preacurviile, furturile, crimele, adulterele, lăcomiile, răutățile, viclenia, depravarea, ochiul rău, blasfemia, mândria și nesăbuința.” (Marcu 7:21–22, NTR). Cu alte cuvinte, când vine vorba de păcatul sexual, Isus spune că problema noastră de bază nu este ceea ce ni s-a făcut, ci ceea ce se află în noi.

Dacă problema noastră principală este păcatul — natura noastră coruptă și rebelă — atunci știm ce trebuie să fie abordat în mod prioritar. Deoarece diagnosticul dictează tratamentul, dacă păcatul este diagnosticul, acesta trebuie tratat cu credință și pocăință. În cazul păcatului sexual, schimbarea reală poate începe doar cu o pocăință autentică — o schimbare a inimii.

Pocăința nu este recuperare

Schimbarea inimii aduce o motivație puternică pentru schimbarea comportamentului. Aceasta nu este motivația dezgustului de sine sau a regretului pentru răul făcut altora, ci o chemare mai înaltă. Inima înșelătoare este o mașină egoistă care pretinde: „Este despre ceea ce vreau eu în viață, în relații și în sex. Totul este despre mine.” Prin urmare, păcătosul sexual pocăit renunță la iluzia controlului propriilor dorințe, la controlul asupra vieții însăși.

Să o spun cât mai clar: când vine vorba de păcatul sexual și dependență, recuperarea nu este pocăință, iar pocăința nu este recuperare. Pocăința nu este un efort pur uman. Nu este un program de auto-ajutor. Pocăința este procedura chirurgicală a lui Dumnezeu, prin care El nu doar că îl umilește pe păcătos, ci lucrează o schimbare în el care este vizibilă din exterior. Da, păcatul sexual se oprește, dar un soț sau o soție spune despre fostul păcătos sexual: „Este un om diferit” sau „Este o femeie diferită.”

„Recuperarea nu este pocăință, iar pocăința nu este recuperare.”

În pocăință, păcătosul sexual înțelege că a încălcat legea lui Dumnezeu și este vinovat în instanța lui Dumnezeu. Păcătosul sexual strigă după milă, știind că mila depinde în întregime de plăcerea suverană a lui Dumnezeu. Pocăința biblică nu doar renunță la comportamentul sexual greșit; renunță la lume, la carne și la diavol.

În pocăință, păcătosul sexual se întoarce de la căutarea de sine și încrederea în sine către Dumnezeu. Inima sa interioară s-a schimbat, iar dorința sa dominantă este pentru scopul și slava lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, există un nou impuls interior către maturitatea spirituală, relațională și sexuală, o luptă în care se urmărește „pacea și sfințirea, fără de care nimeni nu-L va vedea pe Domnul.” (Evrei 12:14, NTR).

Moartea care aduce viață

Pocăința este o moarte. Când un păcătos sexual se pocăiește, sinele moare și Dumnezeu domnește. Este mult mai mult decât renunțarea la păcatul sexual; este predarea întregii vieți.

În această epocă, păcatul va fi mereu prezent în noi. Dar în pocăința adevărată, viața păcătosului nu mai este controlată de păcatul sexual. În schimb, el este guvernat de o dorință arzătoare de a asculta de Dumnezeu.

Pocăința adevărată aduce rod, care merge dincolo de sobrietate. Începe o schimbare din interior spre exterior. Nu doar comportamentul se schimbă, ci totul începe să se transforme la toate nivelurile ființei. Un bărbat devine un bărbat nou; o femeie devine o femeie nouă.

Această transformare a inimii aduce o transformare în relații. El devine un alt soț; ea devine o altă soție. Acolo unde păcatul sexual distrugea o relație, roadele pocăinței încep să o restaureze, pe măsură ce fiecare persoană îl consideră pe celălalt mai important decât sine însuși (Filipeni 2:3).

Sursa originală: Can You Repent Without Changing? – https://www.desiringgod.org/articles/can-you-repent-without-changing

Tradus cu permisiune – Translated with permission