Cu ce judecată viitoare se vor confrunta creștinii?
Cu ce judecată viitoare se vor confrunta creștinii? Apostolul Pavel, scriind unei biserici de credincioși, le-a spus: „Căci toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Christos” (2 Corinteni 5:10). Creștinilor le-a spus asta. Și s-a inclus și pe sine – „toți trebuie să ne înfățișăm”! În alt loc, el i-a întrebat pe creștini: „De ce disprețuiești pe fratele tău?”. A disprețui alți credincioși este ridicol. De ce? „Pentru că toți vom sta înaintea scaunului de judecată al lui Dumnezeu”, vorbind din nou despre credincioși și incluzându-se și pe el (Romani 14:10). Aceste texte punctuale ne atrag atenția și ne fac să ne gândim la o judecată viitoare a creștinilor. Așa că, în gândul nostru se nasc o mulțime de întrebări cu privire la aceste texte și altele, cum ar fi acest e-mail de la o ascultătoare pe nume Mae: „Pastor John, ne puteți explica cu ce fel de judecăți se vor confrunta creștinii când Isus se va întoarce?”
Ei bine, să începem cu veștile absolut glorioase despre judecata cu care nu ne vom confrunta. Vreau să spun că moartea și învierea lui Christos pentru noi are atât o valoare pozitivă, cât și una negativă. Pozitiv, El a murit pentru „a ne aduce la Dumnezeu” (1 Petru 3:18). Bucuria prezenței lui Dumnezeu pentru totdeauna este realizarea pozitivă a morții și a învierii lui Isus.
Nu mai suntem sub mânie
Așadar, judecata mâniei și moartea veșnică au luat sfârșit pentru noi. Isus a îndurat toate acestea pentru noi, dacă suntem în Christos. Dacă credem în El, dacă suntem uniți cu El, moartea Lui a fost moartea noastră. Pedeapsa Lui a fost pedeapsa noastră. Mânia lui Dumnezeu față de noi a fost vărsată asupra Lui. De aceea, Pavel exclamă: „Căci Dumnezeu nu ne-a destinat pentru mânie, ci pentru a obține mântuirea prin Domnul nostru Isus Cristos, Care a murit pentru noi, pentru ca, fie că veghem, fie că dormim, să trăim împreună cu El.”. Îmi plac aceste versete din 1 Tesaloniceni 5:9-10, de fapt, mă gândesc la ele în fiecare seară.
Cum îi judecă Dumnezeu pe creștini
Deci, dacă există o judecată care nu îi va condamna pe creștini, ce alt fel de judecată există pentru noi? Asta este întrebarea, cred eu. Există o dimensiune a judecății care nu pune sub semnul întrebării viața noastră veșnică, ci determină de ce soiuri de binecuvântare sau recompensă ne vom bucura în veacul viitor.
Și știu că acest lucru poate suna deranjant pentru unii oameni, deoarece „varietăți de recompense sau binecuvântare” sună ca și cum unii oameni vor fi fericiți, iar alții nu. Dar Biblia spune clar: nu va fi nicio nefericire în cer – niciuna – nicio nefericire în veacul ce va să vină. Fiecare va fi cât se poate de fericit – toate lacrimile vor fi șterse în prezența Dumnezeului atotsatisfăcător (Apocalipsa 21:4). Dar unii oameni vor avea în mod evident sentimente mai înalte de fericire, ca să spun așa. Cum am ajuns la această concluzie? Pentru că Biblia ne învață că vom sta în fața scaunului de judecată al lui Christos și vom fi răsplătiți diferit, însă toată lumea va fi perfect fericită.
Vă amintiți pilda lui Isus? De exemplu, regele pleacă și apoi se întoarce și le dă recompense diferite celor care i-au investit banii în mod diferit. Luca 19:16-19: Primul slujitor a venit la el și i-a spus: „Doamne, mina ta . . .” Acum, o mina este o sută de drahme, iar o drahmă este aproximativ prețul unei oi. „Mina ta a mai adus încă zece mine”. Iar El i-a zis: „Bine, sclav bun! Pentru că ai fost credincios într-un lucru foarte mic, primește autoritate peste zece cetăți!”. Și a venit al doilea la el, zicând: „Doamne, mina ta a făcut cinci mine”. Și i-a zis: „Primește și tu autoritate peste cinci cetăți!“. Acum, aceasta este o imagine care ilustrează diferitele recompense din ziua judecății primite prin raportare la modul în care ne-am administrat viețile pentru Christos în această lume.
Pavel a spus în 1 Corinteni 4:5: „De aceea, nu judecați nimic înainte de timpul stabilit, înainte să vină Domnul, Care va și scoate la lumină lucrurile ascunse ale întunericului și va face cunoscute motivațiile inimilor. Atunci fiecare își va primi lauda de la Dumnezeu.”. Așadar, judecata va avea în vedere motivațiile inimii noastre, nu doar faptele noastre.
În Efeseni 6:8, Pavel spune unul dintre cele mai uimitoare lucruri despre judecata finală pentru credincioși. El spune: „știind că fiecare, dacă face ceea ce este bine, va primi la fel de la Domnul, fie că este sclav, fie că este om liber.”. Cu alte cuvinte, fiecare lucru bun, mare sau mic, pe care l-ați făcut vreodată în calitate de creștin, indiferent dacă vreun alt om știe despre el sau nu, se va întoarce la voi pentru totdeauna în ziua judecății. „Orice lucru bun pe care îl face cineva, acesta îl va primi înapoi de la Domnul.” Ce încurajare grozavă! Să nu ne facem griji cu privire la cine ne vede sau ce recompense primim în această viață. Totul este scris, iar Dumnezeu se va asigura că orice faptă bună pe care am făcut-o vreodată, văzută sau nevăzută, va fi răsplătită cum se cuvine.
Răspunsul lui Dumnezeu la răul nostru
Apoi, în 2 Corinteni 5:10, Pavel spune: „Toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să primească ce i se cuvine pentru ceea ce a făcut în trup, fie bine, fie rău”. Și ultimul cuvânt e „rău” – uau! Ce înseamnă asta? Noua întrebare pe care o ridică acest text este: Ce vrea să spună Pavel când vorbește despre faptul că noi primim ceea ce ni se cuvine pentru lucrurile rele pe care le-am făcut? Dacă păcatele noastre sunt iertate – adevărat, și suntem justificați înaintea cerului – adevărat, înseamnă că , noi, creștinii vom fi pedepsiți pentru păcatele pe care le-am făcut? Nu are sens, nu-i așa? Nu, nu la asta se referă.
Cred că Pavel ne explică la ce se referă în 1 Corinteni 3:11-15. Este un text foarte cunoscut, dar permiteți-mi să vă sugerez o interpretare.
“Căci nimeni nu poate așeza o altă temelie decât cea care este pusă și care este Isus Christos. Iar dacă cineva construiește pe această temelie aur, argint, pietre prețioase, lemn, fân, paie, lucrarea fiecăruia va fi dezvăluită, pentru că ziua Domnului o va face cunoscută, deoarece va fi descoperită prin foc. Și focul va testa cum este lucrarea fiecăruia. Dacă lucrarea pe care a construit-o cineva va rămâne, el va primi o răsplată. Dacă lucrarea cuiva va fi arsă, el va suferi pierderea. Cât despre el însuși, va fi mântuit, dar așa, ca prin foc.”
Ceea ce cred că a vrut să spună Pavel în 2 Corinteni 5:10, „Căci toți trebuie să ne înfățișăm înaintea tronului de judecată al lui Christos, pentru ca fiecare să-și primească răsplata potrivit cu ceea ce a făcut în timp ce era în trup, fie bine, fie rău.” – este că atunci când vorbește despre „rău”, se referă la ceea ce îi rămâne credinciosului după ce „clădirea lui” este trecută prin foc, la faptele sale care nu au rezistat și la faptul că pierde răsplata pe care ar fi putut să o primească dacă ar fi acționat altfel. Acest lucru nu este văzut de Pavel ca o pedeapsă, ci ca o pierdere a recompensei și nu se datorează mâniei lui Dumnezeu. Rețineți acest lucru: Nu din cauza mâniei lui Dumnezeu împotriva unui copil al Său nu primește acesta din urmă o răsplată, ci pentru că ar fi pur și simplu nepotrivit ca Dumnezeu să răsplătească păcatele copiilor Săi. Ei știu asta, noi știm asta, Pavel știa asta.
Acum, mai rețineți un lucru: Adevărații creștini, atunci când o parte din viața lor va fi arsă pentru că nu avea nicio valoare, nu Îl vor învinui pe Dumnezeu pentru această pierdere. Ei se vor bucura de harul pe care îl primesc, iar paharul lor va fi plin de binecuvântare.
Așadar, aceasta este schița mea despre judecata viitoare. Nu vom intra în condamnare și pedeapsă, ci vom primi o varietate de binecuvântări, o varietate de recompense, pahare de dimensiuni diferite – dar fiecare pahar va fi plin.
Sursa originală: What Future Judgement Will Christians Face? – https://www.desiringgod.org/interviews/what-future-judgment-will-christians-face
Tradus cu permisiune – Translated with permission