Cum să nu reacționezi în suferință
Iată o întrebare despre primele capitole din Iov, de la Lisa, o ascultătoare a podcastului. „Pastor John, bună ziua și vă mulțumesc pentru APJ. Ne concentrăm adesea asupra modului în care Iov a răspuns la suferință. ‘Fermitatea lui Iov’, cum spune Iacov în Iacov 5:11. Dar nu ne concentrăm pe răspunsul soției lui Iov din Iov 2:9-10. Puteți să explicați răspunsul ei și să ne spuneți ce învățături putem trage despre cum să nu reacționăm la suferința personală?”
Atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, în mod uimitor, Dumnezeu îl folosește pe Satana pentru a-și servi propriile scopuri de purificare, întărire și păstrare în viețile copiilor săi prețioși. Cu alte cuvinte, Dumnezeu îl derutează pe Satana făcându-l instrumentul exact a ceea ce el urăște – și anume, încrederea în Dumnezeu și sfințirea. Menționez acest lucru doar pentru a mă asigura că niciunul dintre noi nu crede că implicarea Satanei în suferința lui Iov este cumva excepțională în Biblie și poate fi marginalizată, ca și cum nu ni s-ar întâmpla și nouă.
Amintiți-vă cum descrie Pavel propriul său spin în carne și de ce i-a fost dat în 2 Corinteni 12:7: „Ca să mă împiedice să devin îngâmfat din cauza măreției peste măsură de mari a revelațiilor, mi-a fost dat un spin în carne, un mesager al Satanei care să mă hărțuiască, ca să mă împiedice să devin îngâmfat.” Acum, scopul Satanei în viețile noastre nu este să ne împiedice să devenim îngâmfați. Scopul lui este să ne facă încrezuți, să ne facă mândri și aroganți și autosuficienți. Dar acest spin a fost dat pentru a-l ține pe Pavel umil, pentru a-l ține încrezător în Dumnezeu. A fost trimis de Dumnezeu, dar mesagerul pe care Dumnezeu l-a folosit a fost Satana.
Dacă vedem mâna Satanei în suferința noastră, aceasta nu înseamnă că în spatele suferinței nu stă un plan bun din partea Tatălui nostru iubitor.
Două răspunsuri la suferință
Așadar, nu ar trebui să fim surprinși când citim în Iov 1:11-12 că Dumnezeu îl face pe Satana instrumentul suferinței teribile, pentru a-l testa pe slujitorul său Iov. Satana îi spune lui Dumnezeu: „«Întinde-ți mâna și atinge tot ce are el, și te va blestema în față». Iar Domnul i-a spus Satanei: „Iată, tot ce are el este în mâna ta. Numai împotriva lui să nu-ți întinzi mâna.”” Satana iese și, cu permisiunea lui Dumnezeu, îi ia toți boii, toate cămilele, toți măgarii și apoi îi omoară toți cei zece copii.
Răspunsul uimitor al lui Iov, este acesta: „Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce. Domnul a dat și Domnul a luat”. El nu a spus că Satana a luat. „Domnul a luat; binecuvântat să fie numele Domnului” (Iov 1:21). El nu acordă niciun fel de atenție Satanei. El nici măcar nu știe ce s-a întâmplat în ceruri cu privire la Satana, dar merge direct la sursa ultimă a durerii sale și Îl binecuvântează pe Dumnezeu, se încrede în Dumnezeu.
Satana mai are o încercare împotriva lui Iov și împotriva lui Dumnezeu și spune: „Piele pentru piele! Tot ce are un om va da pentru viața lui. Dar întinde-ți mâna și atinge-i oasele și carnea” (Iov 2:4-5). Când am citit asta, nu am putut să nu mă gândesc la Eva: „Aceasta este în sfârșit os din oasele mele și carne din carnea mea” (Geneza 2:23). Ar putea aceasta să o includă și pe soția lui – osul și carnea lui? „Și te va blestema în fața ta” (Iov 2:5). Dumnezeu este dispus să ducă acest test un pas mai departe și îl ia pe Satana și îi spune: „Iată, el este în mâna ta; numai cruță-i viața” (Iov 2:6). Așadar, sub suveranitatea lui Dumnezeu, îl lovește pe Iov cu răni teribile. Iov 2:7: „Și Satan … l-a lovit pe Iov cu răni dezgustătoare de la talpa piciorului până la creștetul capului”.
Apoi urmează întâlnirea lui Iov cu soția sa. Iov 2:9-10: „Soția lui i-a spus: ”Îți mai păstrezi integritatea? Blestemă pe Dumnezeu și mori.” Exact asta voia Satana să spună Iov. „Te blestem pe tine, Dumnezeu, și am terminat cu viața.” Așadar, soția lui Iov s-a aliniat cu Satana și devine parte a ispitei lui – os din osul lui, carne din carnea lui devenind parte din ceea ce Satana vrea ca el să facă.
Ce ne învață soția lui Iov
De ce ne este prezentată în Biblie aparenta disperare a soției lui Iov? Cred că are un dublu scop. Unul este acela de a arăta că, în suferința noastră, cel mai prețios prieten sau persoană iubită se poate întoarce împotriva noastră. Carnea și oasele noastre, o parte a sinelui nostru, pot deveni parte a testului Satanei.
Celălalt scop, cred eu, este să nu lăsăm testele să ne amăgească ci mai degrabă să aducem noi speranță pentru persoana iubită care a devenit parte a ispitei satanice, și să aducem claritate acelei persoane iubite cu privire la Dumnezeu. Și cred că acesta este modelul lui Iov aici. El spune: „’Vorbești așa cum ar vorbi una dintre femeile nebune. Oare vom primi binele de la Dumnezeu și nu vom primi răul?„ În toate acestea, Iov nu a păcătuit cu buzele sale” (Iov 2:10).
Deci, el spune două lucruri. Unu, să fim clari cu privire la Dumnezeu. El are dreptul să aducă și alinarea și încercarea în viața noastră. El nu ne datorează nimic. Nu merităm nimic de la El. Nu putem negocia cu el. El nu ne-a făcut niciun rău, soție. Căile Lui sunt înalte. Vom înțelege cândva, chiar dacă acum nu înțelegem. Iar celălalt răspuns este speranța – speranța că soția lui nu în opoziție, ci doar slăbită pentru o clipă.
Patru indicii către speranță
Oamenii nu înțeleg întotdeauna, dar cred că autorul ne avertizează în mai multe moduri cu privire la speranță. Văd cel puțin patru indicii ale speranței din situația ei, pe care Iov le remarcă primul.
1. Până în acest moment al povestirii, chiar dacă toți cei zece copii ai ei muriseră, nu există nicio mențiune despre disperarea sau amărăciunea ei atunci când Iov spune: „Domnul a luat” (vezi Iov 1:21).
2. La sfârșitul cărții, când Elifaz, Bildad și Țofar sunt mustrați, ea nu este printre cei care sunt mustrați (Iov 42:7).
3. Când Iov îi explică faptul că Dumnezeu are dreptul să aducă binele și răul, confortul și încercarea, ea nu se împotrivește în niciun fel.
4. Cel mai important, Iov nu spune: „Ești o femeie proastă”. El spune: „Vorbești ca una dintre femeile nebune” (Iov 2:10). Cu alte cuvinte, el nu este încă dispus să o pună în acea categorie. „Nu te văd încă, dragă soție, ca pe una dintre femeile nebune, ci ca cedând temporar sub pierderile oribile pe care le-ai îndurat.”
Așadar, cred că motivul pentru care soția lui Iov este prezentată în această poveste nu este în principal pentru a o condamna, ci pentru a evidenția din nou triumful credinței, speranței și iubirii lui Iov.
Încrede-te în Dumnezeu și trăiește
Poate îți amintești, Tony, și poate unii dintre ascultătorii noștri își amintesc că am scris o serie de patru poeme lungi despre Iov. În cel de-al doilea am încercat să captez această speranță. Era vorba despre întâlnirea lui Iov cu soția lui. M-am gândit că ar fi bine să închei acest APJ strecurându-mă în capul lui Iov, într-o conversație imaginară cu soția sa, pentru a vedea cum ar fi putut rezolva împreună această problemă. Așadar, iată doar câteva rânduri din acest poem:
Iov s-a ridicat de la locul lui,
Și prin puterea harului,
S-a așezat lângă soția sa
Și i-a spus: „Fără îndoială,
dacă aș fi în locul tău m-aș simți la fel.
Dar, soție, nu pot blestema Numele
Care niciodată nu m-a tratat nedrept,
Care azi mi-a răspuns rugăciunii.”
„Ce rugăciune? Ce l-ai rugat să facă?”
„L-am rugat ca eu să suport această durere, nu tu.
O, Dina, nu vorbi ca aceia care nu pot vedea,
Care închid ochii și spun că nu există Dumnezeu,
Sau Îl învinuiesc când sunt atinși de-al Său toiag.
Iubita mea soție, și fericirea și durerea vin de sus.
Și dacă nu înțelegem lovitura mâinii Lui,
Atunci trebuie să credem și să așteptăm
O, Dina, vrei să aștepți cu mine?”
„Voi încerca”, a răspuns ea,
”Nu mi-am dorit o clipă ca tu să mori
Eu, sunt mai murdară decât toate rănile tale”
Ea a îngenuncheat, și între rană și o vânătaie
A găsit un loc curat, pe care l-a sărutat
„Există vreo dovadă că lui Dumnezeu îi pasă?”
A întrebat ea.
Iov i-a mângâiat părul și i-a spus:
„Da. Tu ești o rugăciune ascultată.”
Sursa originală: How To Not Repond To Suffering – https://www.desiringgod.org/interviews/how-not-to-respond-to-suffering
Tradus cu permisiune – Translated with permission