Poate muri o persoană aleasă fără să audă Evanghelia?
Poate o persoană aleasă să moară fără să fi auzit vreodată Evanghelia sau acest lucru nu este posibil? Este o întrebare de la o ascultătoare pe nume Christie. „Bună ziua, pastor John! Poate cineva care este ales să moară fără să audă vreodată Evanghelia și să creadă? Bănuiesc că nu. Înțeleg că oamenii se nasc aleși, dar nu se nasc mântuiți, așa că aceasta trebuie să se întâmple cândva de-a lungul vieții. Iar împărtășirea credinței noastre este esențială, deoarece Dumnezeu folosește mijloace umane pentru a aduce oamenii la El. Totuși, dacă oamenii mor fără să aibă șansa de a auzi și de a răspunde la Evanghelie, bănuiesc că nu au fost niciodată aleși. Este adevărat? Sunt studentă la seminarul teologic și voi pleca în străinătate ca misionar după absolvire. Simt chemarea misiunii și totuși nu pot scăpa de această întrebare. Dacă oamenii care nu aud nu au fost aleși, mai este necesară împărtășirea Evangheliei? Înțelegeți de ce această logică mă descurajează în ceea ce privește misiunea?”
Înțelegerea alegerii
Da, înțeleg, dar este o logică greșită și nebiblică. Să începem prin a ne asigura că ascultătorii noștri știu despre ce vorbim. Christie se referă la doctrina biblică crucială a alegerii.
De exemplu, o vedem în Efeseni 1:4-6: „În El, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, ca să fim sfinți și fără vină înaintea Lui, în dragoste.” Deci aici vedem alegerea și predestinarea celor aleși. Pavel continuă: „El ne-a hotărât mai dinainte pentru înfiere prin Isus Christos, după buna plăcere a voii Sale, spre lauda gloriei harului Său, pe care ni l-a dat de bunăvoie în Preaiubitul Lui.”
În 1 Corinteni 1:26-29: „Fraților, uitați-vă la chemarea voastră: printre voi nu sunt mulți înțelepți potrivit standardelor omenești, nici mulți puternici, nici mulți de viță nobilă.Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebunești ale lumii, ca să-i facă de rușine pe cei înțelepți. Și Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să le facă de rușine pe cele tari. Dumnezeu a ales lucrurile de jos ale lumii și lucrurile disprețuite, ba chiar lucrurile care nu sunt, ca să desființeze lucrurile care sunt, pentru ca niciun om să nu se laude înaintea lui Dumnezeu.”
Scopul alegerii lui Dumnezeu înainte ca noi să existăm și împotriva tuturor așteptărilor umane obișnuite este acela de a ne împiedica să ne lăudăm cu altceva în afară de harul gratuit al lui Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care se numește alegere necondiționată. Dumnezeu nu privește în viitor și nu îi alege pe oameni pe baza îndeplinirii de către aceștia a vreunei condiții.
Vedem acest lucru în Romani 9:11, unde Pavel descrie alegerea lui Iacov în detrimentul lui Esau atunci când spune: „Căci, deși gemenii nu se născuseră încă, nici nu făcuseră ceva bine sau rău (pentru ca scopul lui Dumnezeu în alegere să rămână, nu prin fapte, ci prin Cel Care cheamă)”. Alegerea și chemarea suverană a lui Dumnezeu este baza, nu ceva ce facem sau realizăm noi.
Credința în urma auzirii
Acum, Christie întreabă de ce acest lucru nu ar putea duce la fatalism în ceea ce privește misiunea – în special din moment ce toată lumea trebuie să creadă în Isus pentru a fi mântuită. Ea are dreptate. Trebuie să auzi și să crezi Evanghelia.
Romani 10:13-14:
Căci „oricine va chema Numele Domnului va fi mântuit!“. Cum ar putea să Îl cheme pe Cel în care nu au crezut? Și cum ar putea crede în Cel despre care nu au auzit niciodată? Și cum ar putea auzi fără ca cineva să le predice?
Ea are dreptate cu această concluzie. Dar apoi ea întreabă: „Din moment ce toată lumea trebuie să creadă în Isus pentru a fi mântuită și din moment ce nu există mântuire credință în urma auzirii, atunci putem presupune că oricine moare fără să audă și să creadă Evanghelia nu a fost printre cei aleși, deoarece nu există o a doua șansă după moarte pentru ca ei să fie mântuiți.”
Trebuie să auzi Evanghelia și să crezi pentru a merge în rai. Dacă nu auzi Evanghelia și nu crezi, nu ajungi în rai. Dacă nu mergi în rai, înseamnă că nu ai fost printre cei aleși. Christie întreabă: „Dacă oamenii care nu aud nu au fost aleși, de ce să împărtășim Evanghelia?”
Evanghelizarea esențială
Am spus că este o logică greșită și nu trebuie să lăsăm acest lucru să descurajeze evanghelizarea activă a lumii. De ce? De ce este o logică greșită? Pentru că ea conține o deducție greșită, anume că Dumnezeu nu ar fi corelat în eternitate alegerea unei persoane și evanghelizarea acelei persoane de către noi.
De fapt, Dumnezeu corelează întotdeauna, în decretele Sale eterne, alegerea unei persoane și evanghelizarea acelei persoane, la fel cum corelează evenimentele pe care le-a decretat și rugăciunile necesare pentru acele evenimente. Această corelație înseamnă că evenimentul decretat nu se va întâmpla fără rugăciunile noastre decretate.
„Nu aveți, pentru că nu cereți”, spune Iacov (Iacov 4:2). Persoana aleasă nu va fi mântuită fără evanghelizarea de către noi a acelei persoane. Corelația este fixată în mintea lui Dumnezeu. Când contemplăm necesitatea propovăduirii Evangheliei, ceea ce ar trebui să simțim este faptul că e absolut esențial pentru binele celor aleși ca eu să fac evanghelizare.
Acum, dacă vi se pare că acesta este un mod ciudat de a gândi, ascultați-l pe apostolul Pavel. Iată ce a spus el în 2 Timotei 2:10: „De aceea rabd totul pentru cei aleși, pentru ca și ei să ajungă la mântuirea care, împreună cu gloria veșnică, este în Christos Isus.”.
Nu este uimitor? El nu a spus: „Ei bine, o parte din ei sunt aleși, alții nu, așa că nimic din ceea ce fac nu va face vreo diferență”. Cu siguranță nu așa a gândit el. În schimb, el a spus: „Fac tot ce pot pentru a-i duce pe cei aleși la gloria eternă, deoarece Dumnezeu a rânduit atât mijloacele, cât și scopul. Fără mijloace, scopul nu se realizează”. Aceasta este piesa lipsă în logica care devine fatalistă.
Deschideți-le ochii
Pe scurt, am spus că a lăsa alegerea necondiționată să împiedice evanghelizarea nu doar că are la bază o logică greșită, dar este nebiblică
Pavel a văzut doctrina alegerii nu ca împiedicându-i evanghelizarea, ci încurajând-o. De exemplu, în Fapte 18:9-10, Isus îi spune: „Noaptea, Domnul i-a vorbit lui Pavel într-o vedenie: „Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea, căci Eu sunt cu tine și nimeni nu va pune mâna pe tine ca să-ți facă rău. Vorbește, fiindcă am mult popor în această cetate!“.”. Cu alte cuvinte, „Aleșii Mei sunt aici. Continuați să predicați. Oile mele îmi vor auzi vocea. Eu le voi aduce la Mine”.
În Fapte 13:48, Luca spune: „Când au auzit lucrul acesta, neevreii s-au bucurat și au glorificat Cuvântul Domnului. Și toți cei ce erau desemnați pentru viață veșnică au crezut.” Acesta a fost temeiul succesului predicării Evangheliei. „Au crezut atâția câți erau sortiți vieții veșnice”. Dacă nu ar fi existat Evanghelia, nu ar fi existat mântuire.
Pavel știa că a fost trimis să facă ceea ce numai Dumnezeu putea face. În Fapte 26:17-18, el îl citează pe Isus spunând: „Te-am ales din poporul tău și din mijlocul națiunilor. Te trimit la ele ca să le deschizi ochii, astfel încât să se întoarcă de la întuneric la lumină și de sub autoritatea lui Satan la Dumnezeu, și să primească, prin credința în Mine, iertare de păcate și moștenire alături de cei sfințiți”.
Numai Dumnezeu poate deschide ochii orbilor spirituali, dar Pavel este trimis de Dumnezeu să facă acest lucru. Dumnezeu știe pe cine va salva. El știe pe cine a ales. El știe pe cine a desemnat să fie instrumentul Său pentru deschiderea ochilor orbilor. Oh, cât de mult sper că vor exista misionari plini de speranță, îndrăzneți, doritori care Îl vor urma pe Domnul în evanghelizarea lumii.
Sursa originală: Can An Elect Person Die Without Hearing The Gospel? – https://www.desiringgod.org/interviews/can-an-elect-person-die-without-hearing-the-gospel
Tradus cu permisiune – Translated with permission