Crezând în Dumnezeu după ce ai pierdut tot ce aveai

Transcriere audio

Astăzi avem o întrebare tristă, Pastor John, de la un prieten din sudul Californiei:

“Pastor John, vă salut. Ne-am pierdut casa în incendiile din California din noiembrie trecut, iar mulți alții și-au pierdut casele în incendiile mult mai mari din zona Los Angeles în ianuarie. În fața acestei devastări, ne luptăm cu îngrijorarea față de viitor — dacă vom putea reconstrui, dacă asigurarea va acoperi pierderile, și ce se va întâmpla când rezervele noastre se vor epuiza. M-am rugat pentru înțelepciune și sunt profund recunoscător că Dumnezeu ne ascultă rugăciunile și dă cu generozitate, fără mustrare. Totuși, în mijlocul atâtor incertitudini, încă mă confrunt cu anxietatea privind cum vom merge înainte și ce ne rezervă viitorul. Ne puteți oferi îndrumare celor dintre noi care ne temem de viitor în vremuri de pierdere profundă?”

Amenințarea anxietății

Anxietatea este întotdeauna legată de viitor, chiar dacă cauza poate fi în trecut. Mii de oameni și-au pierdut aproape toate bunurile materiale în incendiile din California. Cunosc personal o familie a cărei casă a fost complet distrusă — nu a mai rămas nimic. Și-au pierdut lucruri de neprețuit, imposibil de înlocuit. E una să pierzi bani, alta e să pierzi comori sufletești.

Așadar, anxietatea că am putea să ne pierdem casa în incendiu a trecut. Chiar am pierdut-o. Nu mai e anxietate, e istorie, e durere, e jale. Acum vine doliul pentru pierderile ireparabile și incertitudinea viitorului cu îngrijorările sale. Va acoperi asigurarea pierderile? Se vor pierde toate rezervele acumulate? Ce vom face între timp? Și, pas cu pas, decizii importante trebuie luate. Le vom lua cu înțelepciune?

Nu sunt în situația de a fi pierdut casa și bunurile, dar într-un mod straniu și oportun, am primit ieri un mesaj în timp ce pregăteam acest răspuns: al șaisprezecelea nepot al meu, născut de trei zile, s-a înecat și inima i s-a oprit. L-au resuscitat timp de 12 minute, iar această comoară de 3,5 kg a revenit la viață. Acum este la spital, inima îi bate, dar are nevoie de operație. Până când citiți acest articol, el poate va fi în cer sau poate se va însănătoșii. Vorbesc așadar din experiența anxietății prezente pentru fiica mea, ginerele meu și acest băiețel nou-născut cu o afecțiune cardiacă.

Nimeni nu este imun la anxietate. Vine, pur și simplu. Nu o planuiești. E acolo, într-un apel de la spital: “Trebuie să vă întoarceți urgent.” Și te întrebi: “A murit?” Anxietatea vine din toate direcțiile. E sentimentul că ceva dureros ne pândește și nu vrem să se întâmple.

Nu cred că există o emoție umană mai des folosită de satan pentru a submina încrederea noastră în bunătatea, puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu decât anxietatea. Când avem încredere în Dumnezeu, avem pace față de viitor și de incertitudinile sale, pace care întrece orice pricepere (Filipeni 4:7). Când anxietatea câștigă teren în inima noastră, acea pace și încredere sunt amenințate și avem nevoie de ajutor.

Lupta pentru încredere

Ce ajutor ne dă Dumnezeu împotriva anxietății? Cel mai lung pasaj din Biblie despre anxietate este Matei 6:25–34. De patru ori Isus spune: “Nu vă îngrijorați.”

• Versetul 25: “Nu vă îngrijorați de viața voastră.”
• Versetul 27: “Cine dintre voi poate să-și adauge măcar un ceas vieții prin îngrijorare?”
• Versetul 31: “Nu vă îngrijorați, zicând: Ce vom mânca?”
• Versetul 34: “Nu vă îngrijorați de ziua de mâine.”

Trebuie să fim atenți: Biblia nu portretizează creștinul ca pe cineva care nu experimentează niciodată frică sau anxietate. Ci ne arată că acestea apar nepoftite și trebuie gestionate în mod creștin.

Biblia nu spune doar “nu vă îngrijorați”. Spune și: “Aruncați toate îngrijorările voastre asupra Domnului” (1 Petru 5:7). Viața creștină este o luptă bună a credinței (1 Timotei 6:12). Parte din această luptă e să facem cu îngrijorările ce ne spune Scriptura: să le transferăm asupra Domnului, care e gata să ne poarte poverile.

Nu suntem victime neputincioase ale acestei emoții. Nu gândi: “Anxietatea mă domină. Sunt o victimă.” Nu e adevărat. Când Isus spune “Nu vă îngrijorați de ziua de mâine” (Matei 6:34), El ne asigură că Dumnezeu nu va permite ca o zi să aibă mai multe poveri decât putem duce. Și ne va da putere să le ducem și să le aruncăm asupra Lui.

“Cum îți sunt zilele, așa îți va fi și puterea” (Deuteronom 33:25). Fiecare zi are doar atâta necaz cât poți purta. Și fiecare zi vine cu îndurări noi (Plângerile 3:22–23).

Duhul și Cuvântul

O analogie: Ești într-o cursă cu mașina. Dușmanul tău angajează pe cineva care îți aruncă noroi pe parbriz. Faptul că îți pierzi temporar vizibilitatea nu înseamnă că ești pe drumul greșit. Dușmanul n-ar face asta dacă n-ai fi pe drumul cel bun.

Pornește ștergătoarele și lichidul de parbriz:

• Ștergătoarele = promisiunile lui Dumnezeu.
• Lichidul = Duhul Sfânt.

Fără lucrarea Duhului, ștergătoarele doar zgârie noroiul necredinței. Dar împreună, curăță vederea și ne arată puterea și bunătatea lui Dumnezeu. El lucrează toate spre binele nostru.

Cartea promisiunilor prețioase

Când sunt anxios înaintea unei întâlniri grele, citesc Isaia 41:10: „Nu te teme, Eu sunt cu tine… Te întăresc, te ajut, te sprijin.”

Când mă tem că sunt prea slab pentru muncă, citesc 2 Corinteni 12:9: „Harul Meu îți este de ajuns…”

Când sunt neliniștit cu privire la decizii, citesc Psalmul 32:8: „Te voi învăța și sfătui…”

Când sunt îngrijorat pentru cei dragi, citesc Matei 7:11: „Dacă voi, care sunteți răi, știți să dați daruri bune… cu atât mai mult Tatăl…”

Câte promisiuni! Biblia e plină de ele. Caută-le. Pornește ștergătoarele. Roagă-te pentru Duhul. Și El te va ține pe drumul vieții.

Sursa originală: Trusting God After Losin Everything – https://www.desiringgod.org/interviews/trusting-god-after-losing-everything

Tradus cu permisiune – Translated with permission