Dumnezeu dorește hotărâri statornice
Transcriere audio
Ei bine, mă îndoiesc că vreunul dintre voi se așteaptă să construiască o carieră de succes din întâmplare. Un astfel de lucru vine în urma anilor de pregătire, planificare și a căutării pozițiilor și oportunităților potrivite. Atunci de ce ne-am trata bucuria într-un mod diferit? Astăzi, la Ask Pastor John, John Piper susține că bucuria creștină profundă nu apare la întâmplare. Ea cere un plan. Și ne oferă un model biblic pentru a o construi în mod intenționat.
Apropo de intenții și hotărâri statornice, dacă ați fost binecuvântați prin accesul gratuit la resursele noastre și doriți să compensați pentru alții „costul gratuității”, așa cum îl numim noi, luați în considerare o donație unică sau una lunară pentru a sprijini tot ceea ce facem. Puteți face această donație sau puteți configura o contribuție lunară chiar acum la give.desiringGod.org. Sprijinul vostru financiar ne ajută să distribuim resursele noastre în întreaga lume.
Astăzi vorbim despre hotărâri statornice. Și există o adevărată divizare culturală când vine vorba de rezoluțiile (noi obiective și decizii) de Anul Nou. Unii oameni întâmpină această perioadă cu un optimism de neclintit, nerăbdători să-și stabilească obiective ambițioase pentru auto-îmbunătățire, creștere personală și dezvoltare spirituală, crezând pe deplin în puterea unui nou început. Alții, dimpotrivă, privesc ideea cu dispreț, considerând noile obiective un exercițiu inutil — un demers bine intenționat, dar sortit inevitabil dezamăgirii și eșecului până la mijlocul lunii februarie. Apoi există și cei care resping complet rezoluțiile, văzându-le drept nimic mai mult decât o modă culturală trecătoare — un fenomen efemer, lipsit de valoare durabilă.
Astfel, rămânem cu o întrebare presantă: în viața creștină, pot noile obiective de Anul Nou să aibă un scop semnificativ în a ne ajuta să ne aliniem viețile cu voia lui Dumnezeu sau duc ele, mai degrabă, la frustrare și epuizare spirituală? Sunt ele cu adevărat utile pentru creștere și ascultare sau sunt, în cele din urmă, dăunătoare, pregătindu-ne poate pentru un eșec inevitabil în căutarea sfințeniei? Și, pe măsură ce încercăm să abordăm acest subiect dintr-o perspectivă biblică, cum ne călăuzește Scriptura în arta stabilirii obiectivelor, a hotărârilor și a urmăririi schimbării personale într-un mod care Îl onorează pe Dumnezeu și reflectă harul pe care El îl oferă?
Puterea voinței vs. creștinismul
Ei bine, ca întotdeauna, Tony, depinde ce înțelegi prin hotărâri statornice. Dacă prin hotărâri înțelegi „o declarație a ceea ce intenționezi să faci prin simpla forță a voinței”, atunci nu doar că probabil va eșua, dar chiar dacă nu eșuează, nu este creștină. Așadar, dacă eșuează, eșuează; iar dacă reușește, tot eșuează. Pentru că aceasta nu este viața creștină. Ea nu se trăiește așa — nici la începutul unui an, nici la începutul unei zile, nici la începutul unui ceas. Nu îți încordezi voința ca să asculți o poruncă, nu hotărăști să faci un lucru prin tăria unei rezoluții ferme și apoi numești asta creștinism. Nu este.
Taina sfințeniei este aceasta: ne trăim viețile în puterea Altcuiva. Adică umblăm prin Duhul; umblăm prin credință, în puterea altuia. Depindem de Altcineva (Duhul Sfânt) ca să facă în noi și prin noi ceea ce trebuie făcut, astfel încât un Altul (Dumnezeu) să primească slava. Principiul — fie că este vorba de Anul Nou, de o dimineață nouă sau de un ceas nou — este 1 Petru 4:11: „Dacă slujește cineva, să slujească după puterea pe care i-o dă Dumnezeu.” Așa că ai putea parafraza: „Cel care hotărăște să facă un lucru (sau să nu facă un lucru) să hotărască în puterea pe care i-o dă Dumnezeu”, pentru ca „în toate lucrurile Dumnezeu să fie slăvit prin Isus Christos. A Lui să fie slava… în vecii vecilor.”
Stabilește-ți obiective și hotărâri statornice prin har
Da, mergi înainte și ia hotărâri. Pavel a spus-o astfel: „Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt, și harul Lui față de mine n-a fost zadarnic; dimpotrivă, am lucrat mai mult decât toți — totuși nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este cu mine” (1 Corinteni 15:10). Așa că el se trezește dimineața și spune: „Ce am de făcut astăzi? Ei bine, trebuie să călătoresc la Filipi. Trebuie să fac trei corturi diseară. Trebuie să pregătesc un mesaj pentru mâine dimineață. Atunci hotărăsc să fac aceste lucruri.” Și apoi spune: „Totuși nu eu, ci harul lui Dumnezeu care a fost cu mine” (1 Corinteni 15:10).
Sau spune în Romani 15:18: „Nu voi îndrăzni să vorbesc despre nimic altceva decât despre ceea ce a lucrat Christos prin mine, ca să aducă neamurile la ascultare.” Așadar, el spune: „Mergem în Spania; haideți să mergem. Hotărăsc să merg în Spania. Am această dorință arzătoare de a predica Evanghelia acolo unde Numele lui Christos nu a fost cunoscut. Haideți.” Și apoi scrie: „Nu voi vorbi despre nimic altceva decât despre ceea ce a lucrat Christos prin mine.”
„Taina sfințeniei este că ne trăim viețile în puterea Altuia.”
Așadar, hotărârile lui sunt împuternicite de harul lui Christos, susținute de harul lui Christos și împlinite prin harul lui Christos — lucru care se află chiar în inima vieții creștine, nu doar a ideii de a lua hotărâri. Filipeni 2:12–13 spune: „Duceți până la capăt mântuirea voastră cu frică și cutremur, căci Dumnezeu este Cel care lucrează în voi.” Ceea ce ar putea fi parafrazat astfel: „Hotărăște — ia o hotărâre — cu frică și cutremur, pentru că Dumnezeu este Cel care face hotărârea în tine.” Așa se trăiește viața creștină.
Fii pe deplin convins
Răspunsul meu este da: ar trebui să luăm hotărâri de multe ori, nu doar la începutul unui an. Ori de câte ori simțim, ori de câte ori vedem ceva ce ar trebui să facem și nu facem, ar trebui să hotărâm: „Fă-l.” Ori de câte ori facem ceva ce nu ar trebui să facem și ne dăm seama de asta, ar trebui să hotărâm: „Nu-l mai face.”
Hotărăște să nu faci ceea ce nu ar trebui să faci și hotărăște să faci ceea ce ar trebui să faci, ori de câte ori vezi că nu faci sau că faci ce nu trebuie. Lui Dumnezeu nu-I plac inimile nehotărâte. Opusul hotărârii este nehotărârea, indecizia. Și iată ce a spus Ilie despre asta: „Până când veți șchiopăta de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, urmați-L; iar dacă Baal, urmați-l!” (1 Împărați 18:21). Așadar, hotărâți astăzi cui vreți să slujiți. Coborâți de pe gard și urmați-vă Domnul.
Cred că sunt mulți creștini care se tem de hotărâri. Dar opusul unei hotărâri nu este această libertate minunată a dependenței de Dumnezeu pentru putere; ci este să stai pe gard și să nu faci niciun angajament de a fi sau de a face un anumit lucru.
Pavel spune — iar acest lucru a fost foarte important pentru mine, Tony, în înțelegerea deciziilor dificile — în Romani 14:5: „Unul socotește o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredințat în mintea lui.” Este uimitor. Cu alte cuvinte, fie că alegi să spui că toate zilele sunt la fel, fie că alegi să prețuiești o zi mai mult decât alta, nu fi nesigur. Nu oscila. Nu sta pe gard. Lui Dumnezeu nu-I plac inimile nehotărâte. Hotărăște-te. Decide. Acționează.
Așadar, David le spune sfetnicilor lui Solomon: „Puneți-vă inima și sufletul să căutați pe Domnul” (1 Cronici 22:19). Ce este aceasta, dacă nu o hotărâre? Pune-ți mintea și inima. Biblia spune despre Roboam: „A făcut ce este rău, pentru că nu și-a pus inima să caute pe Domnul” (2 Cronici 12:14). El nu a hotărât să-L caute pe Domnul; pur și simplu a alunecat prin viață, fără direcție.
O teologie a hotărârilor statornice
Iată, Tony, o teologie a hotărârilor statornice în două versete. Acestea sunt cele mai importante două versete din Biblie cu privire la hotărârile de Anul Nou. Așadar, fiecare ar trebui pur și simplu să-și ia Biblia, să studieze aceste două versete și va avea o teologie a rezoluțiilor. Cele două versete sunt 2 Tesaloniceni 1:11–12: „De aceea ne rugăm necurmat pentru voi, ca Dumnezeul nostru să vă facă vrednici de chemarea Lui și să împlinească, prin puterea Lui, orice hotărâre pentru bine și orice lucrare izvorâtă din credință, pentru ca Numele Domnului nostru Isus să fie glorificat.”
Totul este cuprins aici. Iată-le:
- Trebuie să luați hotărâri statornice în vederea binelui. Hotărâți lucruri bune în viața voastră.
- Urmează-le prin credință, astfel încât să fie o lucrare a credinței.
- Dumnezeu lucrează prin această credință, prin intermediul puterii Lui.
- Astfel, Dumnezeu împlinește hotărârea cea bună.
- Astfel, Isus primește slava.
Aceasta este teologia hotărârilor în două versete, 2 Tesaloniceni 1:11–12. Prin urmare, răspunsul meu este acesta: luați hotărâri statornice — nu doar la Anul Nou, ci tot timpul. Ori de câte ori vedeți că rămâneți în urmă, hotărâți să nu mai rămâneți. Iar ori de câte ori vedeți ceva ce trebuie făcut, hotărâți să-l faceți.
Sursa originală: God Wants Your Resolve – https://www.desiringgod.org/interviews/god-wants-your-resolve
Tradus cu permisiune – Translated with permission